Dezvaluire Rl: Iliescu si Constantinescu au avut acces la secrete de stat pe baza unor legi gresite

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Intre 1990 si 2002, presedintele Romaniei nu a fost mentionat expres printre beneficiarii informatiilor secrete legate?de siguranta nationala. Seful statului primea date strict pe baza faptului ca era seful Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) si al fortelor armate. Legislatia in domeniu contine si alte prevederi contradictorii sau depasite.
Serviciul Roman de Informatii (SRI) suge?reaza ca ar fi necesara modificarea legii privind siguranta nationala, care dateaza din 1991.?Actul normativ are destule puncte unde se impun modificari si completari pentru a fi adus la zi. Cea mai flagranta eroare a legii de acum 25 de ani este ca presedintele Romaniei nu apare pe lista persoanelor care au dreptul sa primeasca informatii din domeniul sigurantei nationale. Acum cateva zile, intr-o intalnire neoficiala cu jurnalistii, reprezentanti ai SRI au atras atentia asupra acestei ano? malii. „Din lista beneficiarilor legali lipseste chiar presedintele Romaniei”, au subliniat acestia. Articolul 11 din lege precizeaza ca pot primi informatii din domeniul sigurantei nationale doar presedintele Senatului si al Camerei Deputatilor, Comisiile pentru Aparare din cele doua Camere ale Parlamentului, ministrii si secretarii de stat, prefectii, presedintii de Consilii Judetene si cel al Capitalei, precum si primarul general al Capitalei. Potrivit actului normativ in cauza, pot primi date din domeniul sigurantei nationale si organele de urmarire penala, atunci cand „informatiile privesc savarsirea unei infractiuni”.
Cum de primeste, totusi, seful statului informatii clasificate? a”Interpretam legea si il informam in calitate de presedinte al CSAT”, au raspuns reprezentantii SRI. Astfel, potrivit unor specialisti in domeniu consultati de „Romania libera”, presedintele Klaus Iohannis primeste informatii legate de siguranta nationala pe baza Legii privind protectia informatiilor clasificate (182/2002). Acest act il include pe seful statului pe lista beneficiarilor de informatii secrete de stat si secrete de serviciu. Secretele de stat sunt definite drept „informatiile care privesc securitatea nationala”. Intre timp, legiu?itorul a inlocuit termenul de „siguranta nationala” cu cel de „securitate nationala”.
Contradictii
Dar cum au primit astfel de informatii presedintii Romaniei in perioada 1991-2002? In Constitutia din anul 1991, articolul 92 afirma ca seful statului a”este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de Presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii”. Iar despre CSAT, aceeasi Constitutie preciza la articolul 118: a”Consiliul Suprem de Aparare a Tarii organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si siguranta nationala”. Legea din 1992, pri?vind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, arata ca activitatea SRI este a”organizata si coordonata” de CSAT, dar nu spune nimic despre transmiterea de informatii de la prima institutie catre Consiliul Suprem.
Din 1990 (cand s-au infiintat SRI si SIE) pana in anul 2002, cand a intrat in vigoare legea informatiilor clasificate, presedintii Romaniei au primit totusi informatii de la serviciile speciale, foarte multe avand ca?racter secret. Dar transmiterea acestora catre Administratia Prezidentiala a fost reglementata nu prin prevederi explicite, cum ar fi fost normal, ci prin interpretari. Ne referim la perioada in care Romania a fost condusa de Ion Iliescu (1989-1996, 2000-2004) si Emil Constantinescu (1996-2000).
Constitutia, interpretata?cu bun-simt
Fostul director al Serviciului Roman de Informatii, Costin Georgescu, a explicat pentru „Romania liberaa” ca i-a trimis informatii de acest gen fostului presedinte Emil Constantinescu (1996-2000) pe baza atributiilor constitutionale ale acestuia. „Era presedintele Romaniei si in aceasta calitate era presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, cel mai important be?neficiar al informatiilor secrete, era si seful armatei romane, conform Constitutiei”, a precizat Costin Georgescu. Nu ar fi fost totusi mai bine ca dreptul presedintelui sa fie explicit definit in lege? Indirect, fostul sef al SRI a recunoscut ca da, dar sugereaza ca prevederea nu a putut fi introdusa, din cauza esecului unei operatiuni mai ample, la nivel parlamentar. „In anul 2000, s-a facut un pachet de cinci legi privind siguranta nationala. Pachetul a fost initiat de un grup de parlamentari, SRI nu are drept de initiativa legislativa. Ramane unul dintre regretele mele ca modificarile legislative nu au fost votate”, si-a reamintit Costin Georgescu. Intrebat daca rolul presedintelui, ca beneficiar direct al informatiilor, era printre modificarile propuse, acesta a raspuns afirmativ.
In atare conditii, SRI a mers pe o interpretare de „bun-simt” potrivit careia seful CSAT are acces la informatiile pe baza carora ia decizii. „Presedintelui i se dadeau doua tipuri de materiale. Era vorba de informari concrete, zilnice, dar si de informari generale, mai rare, care priveau anumite domenii – de exemplu criminalitatea organizata”, a explicat fostul director al SRI. Informarile SRI sunt tinute in evidenta, iar beneficiarii lor , inclusiv presedintele, sunt obligati sa trimita inapoi la serviciul de informatii documentele cu informarile primite. „Nu mi-am pus problema ca presedintele nu ar fi avut dreptul la aceste informari. Este seful statului, ce Dumnezeu! Se deduce din textul legii ca seful CSAT are dreptul la astfel de informatii. E o chestiune de logica”, a adaugat Costin Georgescu. El a precizat ca, din informatiile pe care le are, pe aceeasi baza a avut acces la informatii si fostul presedinte Ion Iliescu.
Centru de interceptari?aprobat la secret
Nu este, insa, singura anomalie care vizeaza reglementarile legale privind serviciile secrete adoptate in ultimii 26 de ani. Astfel, recenta decizie a Curtii Constitutionale a Romaniei privind interceptarile a scos la iveala existenta unei hotarari a CSAT din 2008 (decizia 258/2008), prin care se infiinta Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor (CNIC), in structura Serviciului Roman de Informatii. CNIC urma sa fie autoritate nationala in domeniul interceptarii, precum si al relationarii cu operatorii de telecomunicatii, menita sa serveasca toate institutiile si structurile departamentale care obtin aprobari judecatoresti de interceptare a comunicatiilor. Aceasta informatie a provocat o serie de controverse. In primul rand, specialistii in drept au atras atentia ca hotararea CSAT in discutie are caracter clasificat si nu este publicata in Monitorul Oficial, in acest fel nefiind opozabila altor institutii, organe sau persoane fizice, decat, eventual, acelora la care se refera in mod explicit si carora le este adresata. Mai mult, a atras atentia faptul ca CNIC, infiintat oficial in 2008, era mentionat in raportul SRI pe 2007. „In 2007, Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor a asigurat punerea in aplicare a 10.272 acte de autorizare (mandate, autorizatii si ordonante) a interceptarii comunicatiilor, pentru toate institutiile sistemului national de aparare, ordine publica si siguranta nationala, precum si pentru Ministerul Public”, se mentioneaza in respectivul document. Cu alte cuvinte, informatiile aparute incurajeaza interpretatea potrivit careia, in 2008, s-a asigurat o baza legala pentru un centru de interceptari deja operational. Insa, abia prin ordonanta Guvernului Ciolos privind interceptarile, emisa dupa decizia Curtii Constitutionale, CNIC a fost mentionat intr-un document cu caracter transpa?rent, publicat in Monitorul Oficial.
Seful SIE, ales pe baza?de interpretari
O alta contradictie din legislatia din domeniu vizeaza modalitatea de numire a sefului Serviciului Roman de Informatii Externe (SIE). Potrivit legii de functionare a serviciului (din 1998), „conducerea Serviciului de Informatii Externe se asigura de catre un director, cu rang de ministru, numit de Consiliul Suprem …

spot_img