De ce minorii sunt sclavi in Romania
Daca nu erau atentatul de la Nisa si tentativa de lovitura militara din Turcia, Romania ar fi fost si azi subiect principal in presa straina prin cazul de sclavie din comuna Berevoiesti – Arges. De ce? Pentru ca subiectul e a”exotic”: ani in sir – cel putin opt ani! – niste clanuri de rromi, dintr-o localitate rurala, au tinut in lanturi generatii de minori, intr-un stat membru al Uniunii Europene, fara ca institutiile statului sa ia masuri.
Acum, subiectul a intrat intr-un con de umbra, dar nu trebuie lasat acolo. Altfel, se va repeta!?Trebuie sa vedem ce institutii nu si-au facut datoria, cine trebuie pedepsit, de jos in sus, in ordine ierarhica.
Ancheta penala, insuficienta!
Pentru a se descrie, in evolutia sa, nesimtirea functionarilor publici care erau obligati sa descopere din timp astfel de abuzuri abominabile,? nu este suficienta doar o ancheta penala, pentru ca o astfel de ancheta nu poate stabili decat vinovatii de natura penala.
Or, nu toate faptele vor intruni elementele constitutive ale unei infractiuni, iar nesimtirea sau complicitatea tacuta a multor functionari publici nu vor fi pedepsite.
Pentru stabilirea vinovatoiilor toate institutiile trebuie sa declanseze controale: de la ministrul Dezvoltarii Regionale si al Administratiei Publice (viceprim-ministrul Vasile Dancu), la corpul de control al ministrului de Interne (Petre Toba) sau al inspectorului general al IGPR (Bogdan Despescu) sau al ministrului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (Dragos Nicolae Paslaru) sau al ministrului Mediului, Apelor si Padurilor (Cristiana Pasca Palmer).
Sigur functionarii din institutiile locale ale statului au stiut ce se intampla pentru ca totul s-a desfasurat sub ochii lor!
In grupul infractional nu erau implicate doar trei-patru persoane, care tineau ascunse alte doua – trei, pe care le exploatau, ci peste 90 de stapani de sclavi, din care 37 au fost arestati. In decursul anilor, stapanii au tinut in sclavie zeci de persoane; doua au si decedat din cauza muncilor fortate si a tratamentului inuman (batai, tintuirea in lanturi, in custi; iarna, afara in pielea goala; se turna apa fierbinte peste ei; nu li se dadea mancare, erau pusi sa se bata intre ei pentru a-si distra stapanii etc).
Intre cei batjocoriti, majoritate erau copii si persoane cu dizabilitati, care nu se puteau apara. Unii copii au devenit majori in sclavie. Politistii si procurorii au eliberat din captivitate 40 de copii si tineri.?O asa a”aglomeratie” de persoane dintr-o comunitate mica, de cateva sute de familii, nu are cum sa treaca neobservata de autoritatile locale ani in sir.
Sa presupunem ca localnicilor le era frica de clanurile de rromi si, daca mai stiau si de complicitatile rromilor cu unii functionari publici, au pastrat tacerea.?Iata de ce functionarii publici din administratia locala nu trebuie sa ramana nepedepsiti.
Faptul ca Politia locala din Berevoiesti? a sesizat (abia anul acesta!) o structura care combate criminalitatea organizata, iar DIICOT Pitesti a declansat ancheta si a oprit abuzurile de acolo, nu sterge nepasarea de opt ani si responsabilitatea celorlalti functionari.
Cum pot fi depistati functionarii publici care au tolerat sclavia
Responsabilii pot fi usor? depistati, pornind de la ocupatia de baza a a”stapanilor” si desfasurarea actiunilor acestora, raportate la obligatiile unor categorii de functionari publici. ?Ocupatia de baza a membrilor clanurilor? era furtul de material lemnos din paduri si comercializarea bustenilor.
Institutiile care erau obligate sa observe si sa ia masuri erau: Ocolul Silvic, Politia Comunitara si Politia locala din structura IGPR, Jandarmeria locala, Primaria, care are si o directie de protectie sociala, ?alte institutii specializate ale statului.
Defrisarile si furtul de lemne din paduri, care era ocupatia (de ani in sir!) a clanurilor de rromi-detinatori de sclavi, trebuia sa atraga atentia Ocolul Silvic din zona. Functionarii de la Ocolul Silvic nu stiau chiar nimic? Nu auzeau drujbele (au fost confiscate noua drujbe!)?
Apoi, rromii carau bustenii cu camioanele, pentru care recrutau soferi, ce deveneau sclavii lor. Aceste camioane n-au fost oprite niciodata in trafic?? Ce a pazit Politia Rutiera?
Apoi, bustenii au fost vanduti. Cine le-a cumparat? In baza caror acte de provenienta? Ce a facut Fiscul ani in sir?
Comuna Berevoiesti este o comunitate mica, iar satul Gamacesti, unde s-au petrecut ororile, este si mai mic. Si, ca in orice astfel de comunitate mica, toti stiu aproape totul despre toti. O industrie de furt de lemne prin folosirea muncii fortate, nu poate trece neobservata. Insa, nici un functionar public local nu a facut nimic!
Complicitatile
Primarul comunei Berevoiesti, Florin Bogdan Proca, este un …
