Directia Nationala Anticoruptie cere anularea deciziei de achitare in cazul Marianei Rarinca, femeia judecata pentru ca ar santajat-o pe presedinta ICCJ, Livia Stanciu, procurorii motivand ca judecatoarea Risantea Gagescu, care a facut parte din completul de judecata, a fost in incompatibilitate.
Un complet de la Curtea de Apel Bucuresti, format din judecatorii Risantea Gagescu si Damian Dolache, a decis definitiv, saptamana trecuta, achitarea Marianei Rarinca. Femeia, care fusese trimisa in judecata de procurorii DNA pe 1 iulie 2014, sub acuzatia ca ar fi santajat-o pe Livia Stanciu, presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), a fost arestata preventiv timp de sase luni, pe durata anchetei si a procesului.
Potrivit stiri.tvr.ro, procurorii DNA au formulat o contestatie in anulare a deciziei, motivand aceasta cale extraordinara de atac cu incompatibilitatea in care s-ar fi aflat judecatoarea Risantea Gagescu.
Judecatoarea Risantea Gagescu a candidat anul trecut pentru un post de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, dar a fost respinsa de o comisie din care facea parte si sefa ICCJ, Livia Stanciu. In cadrul interviului, cele doua judecatoare ar fi avut un schimb dur de opinii juridice, dupa ce Risantea Gagescu ar fi afirmat ca nu se oboseste sa faca cercetare judecatoreasca si sa administreze probe si mai bine achita un inculpat daca nu este suta la suta sigura de vinovatia lui, a mai aratat stiri.tvr.ro.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat, miercuri, Inspectia Judiciara pentru a fi facute verificari privind posibila incalcare a independentei justitiei prin afectarea autoritatii puterii judecatoresti si decredibilizarea sistemului judiciar, dupa ce presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a cerut demiterea presedintelui ICCJ si a procurorului sef al DNA, Codruta Kovesi.
„Sesizarea Inspectiei Judiciare vizeaza, in special, interventiile institutionale si publice ale reprezentantilor puterii legislative, liderilor politici si formatorilor de opinie, ale caror declaratii depasesc limitele rezonabile ale discursului public, cu potential de intimidare si decredibilizare a justitiei, ca putere a statului. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii, in conformitate cu dispozitiile art. 97 din Legea nr. 303/2004, va sesiza Inspectia Judiciara in vederea dispunerii de verificari privind activitatea si conduita procurorilor si judecatorilor implicati in solutionarea cauzei”, a aratat CSM intr-un comunicat de presa.
CSM solicita tuturor celor implicati in aceasta problematica „sa apeleze la actiuni si discursuri echilibrate, rationale si lucide, ca unic mod de aparare a principiilor statului de drept si a valorilor democratice”.
„Consiliul Superior al Magistraturii isi exprima profunda ingrijorare fata de actiunile concertate ale unor reprezentanti ai Senatului Romaniei si a unei parti din mass-media romaneasca care tind la afectarea echilibrului puterilor in stat prin subminarea autoritatii puterii judecatoresti si a sistemului judiciar in ansamblul sau. Exploatarea institutionala si mediatica a solutiei definitive de achitare pronuntata de o instanta judecatoreasca si stigmatizarea publica a persoanei presedintelui ICCJ in acest context, strict in considerarea pozitiei si rangului institutional al acestuia care a valorificat un drept fundamental, si anume, acela al sesizarii institutiilor abilitate in legatura cu o situatie sau posibile fapte de natura penala, poate genera un nepermis mecanism de erodare a increderii cetatenilor in calitatea sistemului judiciar si de fortare a limitelor constitutionale de putere”, a mai aratat CSM.
Reprezententii CSM reclama si faptul ca se sugereaza ca in instrumentarea dosarului a existat o complicitate intre presedintelui ICCJ si procurorul sef al DNA. Acest lucru „tinde sa explice si sa motiveze intr-o logica periculoasa si globalizatoare situatii si contexte privitoare la actul de justitie din agenda actuala a puterii legislative si a unor reprezentanti de varf ai vietii politice romanesti”.
Calin Popescu Tariceanu a cerut demiterea magistratilor Livia Stanciu si Laura Kovesi avand in vedere ca femeia acuzata de santajarea sefei ICCJ a fost achitata.
„Doamna Rarinca, un cetatean fara influenta sau legaturi politice, a fost arestata pe nedrept, si cu sfidarea oricaror garantii constitutionale, de catre Directia Nationala Anticoruptie, condusa de Codruta Kovesi, in urma unui denunt calomnios facut de presedintele ICCJ, Livia Stanciu. Intr-o asemenea situatie, in care drepturile si libertatile fundamentale ale unui cetatean obisnuit au fost incalcate de catre doi inalti magistrati, in mod deliberat si cu rea credinta, va cerem, Domnule Presedinte, sa folositi atat instrumentele constitutionale si legale de care dispuneti, cat si autoritatea morala inerenta institutiei Presedintelui Romaniei pentru a le inlatura, prin demitere ori prin demisie, din functiile pe care le ocupa in mod nedemn pe doamnele Livia Stanciu si Laura – Codruta Kovesi”, se arata in scrisoarea semnata de senatorii PLR Calin Popescu-Tariceanu, Daniel Barbu, Petru Ehegartner, Ioan Ghise si Nicolae Nasta.
Senatorii i-au mai cerut, in documentul citat, presedintelui Iohannis sa utilizeze pozitia pe care o are in CSM pentru a solicita o ancheta disciplinara pe numele celor doi magistrati, pentru a determina daca acestia indeplinesc conditiile profesionale si morale pentru a active in magistratura.
„Exista in acest moment atat suspiciunea rezonabila, cat si indicii temeinice ca Presedintele ICCJ si Procurorul Sef al DNA au utilizat abuziv intregul dispozitiv al puterii represive a statului impotriva unui cetatean obisnuit doar pentru atingerea unui interes privat de natura patrimoniala”, au mai scris senatorii in scrisoarea deschisa adresata presedintelui Klaus Iohannis.
In plus, Tariceanu i-a solicitat lui Klaus Iohannis sa se alature Parlamentului, „fara rezerve”, in demersul de a modifica Codul Penal si de Procedura Penala, in sensul eliminarii arestului preventiv pentru infractiunile comise fara violenta si a inlocuirii „suspiciunii rezonabile cu indicii temeinice”, ca preconditie pentru punerea in miscare a actiunii penale.
„Este evident ca arestul preventiv nu este temere a oamenilor politici, ci un flagel real ce distruge viata si incalca demnitatea a mii …
