Politia de Frontiera a prins, anul acesta, peste 4.000 de migranti care au incercat sa treaca fraudulos granita, majoritatea fiind expulzati in tarile de origine. Statutul de refugiat, insa, si, implicit, protectia statului roman, le-au primit, in primele sase luni, 923 de persoane, cu 100 mai multe fata de tot anul trecut si dublu fata de 2015.
In ultima perioada, de cand politistii de frontiera au descoperit mai multe ambarcatiuni cu migranti care incercau sa intre in Romania pe Marea Neagra, s-a facut adesea confuzia intre migrant si refugiat. Migrantul este persoana care trece granita unui stat, fie legal, fie fraudulos, in timp ce refugiatul este persoana care primeste legal acest statut din partea statului-gazda, dar numai in anumite conditii stricte. „Statutul de refugiat se recunoaste, la cerere, cetateanului strain care, in urma unei temeri bine intemeiate ar fi persecutat pe motive de rasa, religie, nationalitate, opinii politice, sau apartenenta la un anumit grup social, se afla in afara tarii de origine si care nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu doreste sa solicite protectia respectivei taria”, a precizat Ins-pectoratul General pentru Imigrari (IGI), la solicitarea „Romaniei liberea”.
In primele sase luni ale anului, 923 de persoane – cele mai multe din Siria, Irak, Pakistan si Afganistan – au primit statutul de refugiat in Romania si toate drepturile care recurg de aici. Spre comparatie, pe tot parcursul anului trecut, au primit acest statut 824 de persoane, iar in 2015 au fost doar 472 de cazuri.
Peste 700 au venit din Grecia si Italia
Din totalul de refugiati aflati pe teritoriul Romaniei, 727 dintre ei au ajuns in tara noastra din Grecia si Italia, ca urmare a protocolului de redistribuire stabilit de Comisia Europeana, la 22 septembrie 2015. Acestia fac parte dintr-un prim val din totalul de 6.200 de refugiati pe care Romania s-a obligat sa-i primeasca.
Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrari, in acest moment, in cele sase Centre Regionale de Cazare si Proceduri a Solicitantilor de Azil (Bucuresti, Timisoara, Maramures, Radauti, Giurgiu si Galati) sunt cazati doar 245 de refugiati. Ceilalti au dreptul de a circula liber si de a-si alege locul de resedinta.
Drepturile refugiatilor
Persoanele care primesc statutul de refugiat sau o alta forma de protectie internationala au dreptul sa ramana pe teritoriul Romaniei si sa obtina permis de sedere si pasaport pentru trecerea frontierei de stat. In plus, arata IGI, aceste persoane au dreptul sa-si stabileasca domiciliul legal in Romania, sa fie angajate de persoane fizice sau juridice, sa beneficieze de asigurari sociale, sa aiba acces la dobandirea unei locuinte la fel ca orice cetatean roman si sa aiba acces la toate formele de invatamant.
Exista si programe de integrare, pe care refugiatii le pot accesa. Astfel, ei pot beneficia de cazare intr-unul din centrele administrate de IGI, un ajutor material pe o perioada de doua luni (10 lei de mancare, 6 lei bani de buzunar pe zi), cursuri de acomodare culturala si de limba romana, plus un ajutor material nerambursabil in valoare de 540 de lei/persoana, acordat pe o perioada de maximum 12 luni, cu conditia participarii la activitatile programului de integrare. ??
Ce se intampla cu migrantii ilegali
In ceea ce priveste migrantii ilegali, in primele sase luni ale anului au fost prinsi aproape 2.500 de astfel de persoane, care incercau sa treaca fraudulos granita. Apoi, pana in august inclusiv, numarul lor a ajuns la aproape 4.000, de cand Marea Neagra a devenit o ruta importanta a migratiei. De fapt, fata de anul trecut, numarul celor care forteaza frontierele Romaniei a crescut de aproape cinci ori.?
Politia de Frontiera a identificat, in primul semestru, peste 350 de grupuri de migranti, 134 de traficanti si 80 de calauze. Dintre cei prinsi, majoritatea cer statutul de refugiat, dar pana la a-l obtine e cale lunga si putini il primesc. In prima jumatate a anului, de pilda, au fost emise 836 de decizii de returnare, iar alte 230 de persoane, cele mai …
