Cel supranumit „Sfantul Ardealului” genereaza anual milioane de euro prin vanzarea de obiecte personalizate cu imaginea parintelui dar si din turismul ecumenic. Astfel ca in afara castigului spiritual al sutelor de mii de pelerini care vin anual sa se roage la mormantul de la manastirea Prislop putem vorbi si de unul lumesc, de natura financiara.
In primul articol despre fenomenul Arsenie Boca am aratat ca pelerinajul la mormantul parintelui este un efect al minunilor atribuite acestuia (majoritatea necertificate de biserica), dorintei oamenilor simpli de a se intoarce la credinta intr-o lume care isi pierde treptat reperele, dar si marturiilor – unele postate pe retelele de socializare de tip facebook – din care aflam ca la manastirea Prislop cunosti momente de mare emotie spirituala. Aricolul de fata isi propune sa evidentieze natura lumeasca a pelerinajului la locul de veci al parintelui Boca: castigurile fabuloase obtinute din imaginea parintelui. Comerciantii de icoane, carti sau postere cu parintele – amplasati in fata manastirii – si reprezentantii bisercii se acuza reciproc ca sunt beneficiarii a milioane de euro. Daca vanzatorii spun ca obiectele sunt sfintite pentru ca provin de la biserica, reprezentantul Episcopiei Devei si Hunedoarei infirma categoric acest aspect si spune ca nu exista icoane cu imaginea parintelui acceptate de biserica deoarece Arsenie Boca nu a fost canonizat.
Drumul pelerinului
La manastirea Prislop se ajunge din Hateg sau pe un drum plin de serpentine din orasul Hunedoara. La inceputul lunii mai, in numai 48 de ore la mormantul parintelui Arsenie Boca, aflat in interiorul manastirii, s-au perindat 95 de mii de vizitatori. Care, in afara momentelor de reculegere si inchinare de la mormantul parintelui au putut cumpara diverse suveniri toate legate de numele si imaginea parintelui de la zecile de comercianti aflati la numai cateva sute de metri de intrarea in manastire.
Citeste si: Dosar RL: Biserica se dezice de cartile si minunile lui Arsenie Boca
a”Vorbim de 40 de comercianti care au inchiriat terenuri de la localnici dar care nu au autorizatii pentru constructiile amplasate. Lucram la un PUZ ca sa poata intra si ei in legalitate”, ne-a precizat edilul localitatii Hateg, Marcel Adrian Goia. Tinand cont de aceste cifre, la un calcul simplu reiese ca imaginea paintelui Arsenie Boca poate genera anual milioane de euro. Pe care, surprinzator, nu le revendica nimeni: nici comerciantii si nici reprezentantii bisericii. a”Unii merg la Prislop pentru o boala, o nereusita in viata sau alte probleme. Altii pentru izbavire. Dar sunt si oameni care vin la Prislop ca sa faca un ban. Unii vand flori, altii mici sau diverse obiecte. Nu stim de unde provin acele obiectele comercializate cu imaginea lui Arsenie Boca. Nu exista o icoana a parintelui acceptata de Biserica, el nefiind canonizat. Acele iconite si imagini aflate la vanzare apartin probabil acelor comercianti. Acele tarabe sunt pe cont propriu. Biserica nu incurajeaza astfel de practici. Episcopia are un magazin de obiecte bisericesti care sunt selectate,”ne explica Parintele Vasile Vlad, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Arad si consilier al Episcopiei Devei si Hunedoare
Obiectele sunt ale bisericii. Biserica dezminte
La cele cateva zeci de standuri la care se refera preotul Vasile Vlad, comerciatii ofera aceleasi tipuri de obiecte: carti, icoane sub diverse forme, vederi, magneti, posteruri, brelocurilor pentru chei sau de agatat la oglinda masinii toate cu infatisarea parintelui Arsenie Boca. La fata locului, am putut constata ca pe platoul din fata manastirii misuna o mare de oameni, unii se opresc sa manance un mic la 3 lei si o carne pusa direct pe gratar intre 8 si 10 lei, o placinta la 3 lei, o clatita 2 lei. Florile in ghiveci se vand cu preturi cuprinse intre 15 si 20 de lei. La tarabele cu suveniruri pe o hartie scrie cu litere mari: toate obiectele sunt sfintite. Comerciantii vand aceleasi produse toate inscriptionate cu chipul sau vorbele lui Arsenie Boca. O iconita mica sau o poza inramata costa cinci lei, un poster inramat 10-15 lei, un breloc de masina cinci lei, iar o lumanare intre 80 de bani si doi lei. O femeie care vindea la un stand in aer liber spune ca obiectele sunt ale bisericii si ei au voie sa isi puna cate un leu la fiecare obiect vandut. Un barbat care vinde din interiorul unei constructii unde ne-a si invitat pentru a vedea exponatele spune ca ei sunt angajati ai bisericii si sunt aporivizionati de aceasta. Apoi, vine surpriza: o femeie din acelasi magazin improvizat din lemn ne ofera un bon pe care scrie ca vanzatorul este o persoana fizica autorizata. Cu toate acestea, intrebat de Rl, parintele Vasile Vlad consilier al Episcopiei Devei si Hunedoarei este categoric: a”cu siguranta acele obiecte nu sunt de la Biserica. Fenomenul comertului este o speculatie a comerciantilor”.
Icoane fara proprietar
In interiorul manastirii se afla un singur punct de vanzare unde se sta la coada minim 25 de minute. Preturile sunt mici: 80 bani lumanarea, dar nimeni nu cumpara mai putin de 10. O vedere: un leu, o brosura foarte subtire: 5 lei, poza cu parintele: 2 lei. De data aceasta nu primim bon. Nici nu avem pretentia. Ritmul in care se vinde este foarte mare. Am facut in mare graba cateva cumparaturi atat de la tarabele din afara manastirii dar si de la singurul punct de desfacere aflat in interiorul ei. Am cumparat: o iconita cu 5 lei, doua icoane sub forma unei carti care se deschide, zece lei fiecare, o alta icoana simpla 8 lei, doi magneti a cate cinci lei fiecare, o bratara de cinci lei si zece lumanari pentru care am platit in total 53 de lei, adica 12 euro. Daca fiecare pelerin ar fi cumparat de aceeasi suma (cumparaturi am facut cu gandul la cei dragi, iar aceasta este o tendinta comuna a majoritatii celor care vin aici), ar insemna ca cei 95.000 de pelerine ar fi cheltuit in minivacanta de 1 Mai suma de aproape 1,2 milioane euro doar pe diverse obiecte cu chipul parintelui. Desigur acesta este un calcul aproximativ dar daca am tine cont si de aprecierile autoritatilor locale care estimeaza un aflux de 20.000 de turisti lunar (5.000 pe saptamana potrivit edilului din Hateg) din martie pana in octombrie ar rezulta un numar total de 160 de mii de pelerini. Daca ar cumpara de aceeasi suma ca si noi, suma cheltuita de pelerini pe obiectele sfinte ar fi de aproximativ 2 milioane de euro. Nu trebuie uitat ca pelerinaje la manastirea Prilop, de o amploare similara cu cele de la 1 Mai, au loc …
