de Andrei Luca POPESCU Publicat la: 03.03.2013 20:10 Ultima actualizare: 03.03.2013 20:34
Dupa ce Germania si-a anuntat oficial intentia de a bloca prin veto aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen, daca cele doua state vor cere un vot in acest sens la Consiliul de Justitie si Afaceri Interne (JAI), care va avea loc intre 7 si 8 martie, la Bruxelles, oficialii romani anunta o schimbare de strategie in negocierile cu statele europene care se opun aderarii – Germania si Olanda. Romania va cere celor doua tari sa isi motiveze oficial refuzul, cu argumente care tin de legile si normele europene, lucru care le va pune in dificultate, pentru ca Romania a indeplinit toate criteriile oficiale de aderare la Schengen.
Sambata, premierul Victor Ponta si ministrul de Externe lansasera deja un anunt fara precedent: daca Romania este respinsa din nou, Guvernul de la Bucuresti va renunta la aderarea la Schengen ca politica de inalta prioritate, pentru ca procesul de aderare „nu mai este credibil”.
In prezent, Romania este prinsa intr-un clinci. Daca cere vot privind aderarea la Schengen, saptamana viitoare la Bruxelles, se va lovi de un refuz oficial din partea Germaniei si a Olandei, lucru care ar fi mai rau decat o amanare, pentru ca ar insemna ca procedurile de aderare la Schengen ar trebui reluate. Daca decizia se amana din nou, Romania rateaza oricum aderarea la Schengen, in forma completa, in anul 2013, pentru ca nu va mai fi posibila o aderare partiala decat in luna octombrie.
Planul aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen functioneaza in doua etape, asa cum au decis Franta si Germania in 2012: mai intai deschiderea frontierelor aeriene si maritime, apoi deschiderea celor terestre. Tehnic, deschiderea frontierelor aeriene se poate face doar de doua ori pe an, din cauza trecerii de la ora de iarna la cea de vara si invers: o data la sfasitul lunii martie si a doua oara la sfarsitul lunii octombrie. Astfel, daca Romania rateaza termenul din martie pentru prima etapa, a doua etapa – cea a frontierelor terestre, poate intra in vigoare abia in 2014.
Surse oficiale, apropiate negocierilor, au explicat pentru gandul ca decizia finala privind cererea Romaniei pentru un vot privind aderarea la Schengen va fi luata abia dupa negocierile de miercuri, de la Consiliul Reprezentantilor Permanenti la UE (COREPER). Cu o zi inainte de Consiliul JAI, negociatorii romani vor pune in fata Germaniei si Olandei ce optiuni au. Daca intentioneaza sa respinga din nou Romania joi si vineri, aceste state vor trebui sa dea explicatii oficiale pe lege, lucru foarte dificil de argumentat. Daca romanii vad ca Germania si Olanda sunt pregatite sa isi asume aceasta provocare riscanta, Romania nu va cere vot oficial in Consiliul JAI, pentru a nu periclita procesul de aderare.
„Inainte de Consiliu, la COREPER-ul de miercuri, ne vom lamuri. Daca dupa discutii constatam ca nu este intrunita unanimitatea pentru votul privind aderarea la Schengen, probabil ca nu vom cere vot. Vom cere o dezbatere in care ei sa isi motiveze pozitia de refuz”, au explicat sursele gandul.
Sursele gandul au mai explicat ca iesirea ministrului de Interne al Germaniei, in care acesta a anuntat ca Germania isi va folosi dreptul de veto, daca Romania si Bulgaria vor cere vot privind aderarea la Schengen, este motivat de agenda electorala de la Berlin. De asemenea, si instabilitatea politica de la Sofia, unde guvernul a demisionat, iar populatia protesteaza in strada, cantareste in favoarea unei amanari a aderarii celor doua state la Schengen.
„In Germania este an electoral, iar populatia asociaza subiectul Schengen cu imigratia. Conteaza poate si situatia din Bulgaria, instabilitatea de acolo, europenii sunt foarte reticenti in astfel de situatii. In rest, discutiile din Romania sunt doar o abordare politica”, mai sustin sursele gandul.
Cum s-a ajuns la un nou blocaj pe Schengen: o poveste cu final asteptat
Oficial, Romania indeplineste criteriile tehnice de aderare la Schengen inca de la inceputul anului 2011. Cu toate acestea, state precum Olanda, Germania, Franta sau Finlanda s-au opus pe rand primirii Romaniei in Schengen, din considerente politice. Pentru aderare, este nevoie de un vot unanim in Consiliul JAI, astfel ca fiecare stat are practic un drept de veto pe care nu i-l poate lua nimeni.
Olanda a fost statul care s-a opus de la bun inceput intrarii Romaniei in Schengen, in principal pentru ca fosta guvernare olandeza din care facea parte si un partid de extrema dreapta se opunea migratiei muncitorilor romani si bulgari. Olanda a fost statul care a introdus conditionalitatea unui raport MCV pe Justitie pozitiv, pentru ca Romania sa fie primita in Schengen, lucru care nu este prevazut in procesul european de aderare si in nicio reglementare a UE.
Lucrurile s-au schimbat radical in luna iulie 2012, cand noua guvernare USL, condusa de premierul Victor Ponta, a decis sa il suspende pe presedintele Traian Basescu si sa promoveze modificari legislative majore, calificate de partenerii europeni drept incalcari ale principiilor statului de drept si ale democratiei. Imediat dupa acest moment, Germania, care devenise un aliat al Romaniei in Schengen, promovand impreuna cu Franta aderarea in doua etape, a trecut de partea Olandei.
Dupa un raport MCV pe justitie extrem de critic la adresa Romaniei, in vara lui 2012, s-a stabilit necesitatea unui raport suplimentar MCV, care a venit abia la sfarsitul lunii ianuarie 2013. Si acesta a fost negativ, din cauza deciziilor legislative promovate de USL – a”superimunitatea” parlamentara, precum si a procesului de selectie a sefilor DNA si Parchetului General, astfel ca Germania si Olanda au avut, in toata aceasta perioada, pretextul politic de a se opune aderarii Romaniei la Schengen.
La …
