Publicarea ordonantei privind rectificarea bugetara a relevat faptul ca, peste noapte, Ministerul Dezvoltarii Regionale a primit 3,6 miliarde lei pentru cofinantarea proiectelor europene, dar mai ales pentru deja celebrul Program National de Dezvoltare Locala. Dincolo de majorarea deficitului bugetar, se ridica numeroase intrebari legate de modul in care a fost luata decizia si de repartizarea netransparenta a banilor.
In proiectul ordonantei privind rectificarea bugetului de stat pe 2015, publicat de Ministerul Finantelor pe 24 iulie, se arata ca se majoreaza veniturile cu 287,1 milioane lei, cheltuielile cu 1.121,7 milioane lei si deficitul cu 834,6 milioane lei. Patru zile mai tarziu, Guvernul a schimbat aceste cifre si modul de distribuire a unor sume, fara a se mai obosi sa comunice modificarile. Ele au putut fi observate doar la publicarea Ordonantei nr. 20/2015 in Monitorul Oficial. Concret, Guvernul preconizeaza ca veniturile vor creste mai putin (cu 210,3 milioane lei in loc de 287,1 milioane lei), in schimb vor exploda cheltuielile (se majoreaza cu 1.700,1 milioane lei in loc de 1.121,7 milioane lei) si se mareste si mai mult deficitul bugetar (cu 1.489,8 milioane lei in loc de 834,6 milioane lei). Daca inaintea sedintei de Guvern, si premierul Ponta, si ministrul de Finante, Eugen Teodorovici, au facut declaratii publice despre cat de pozitiva este rectificarea si cum s-a trezit Executivul cu vistieria plina, dupa sedinta in care au fost operate modificarile mentionate nimeni nu a mai iesit sa zica nimic.
A doua zi, premierul a si plecat, de altfel, in concediu, in SUA (la Miami). Cat despre ministrul de Finante, se prea poate sa fi urmat exemplul sefului sau de Guvern, in conditiile in care toate incercarile „Romaniei liberea” de a obtine explicatii despre modificarile operate la rectificarea bugetara s-au soldat, ieri, cu un esec.
3,6 miliarde lei in plus pentru MDRAP
In proiectul initial al rectificarii bugetare, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice este mentionat in cinci situatii: returnarea la Ministerul Finantelor a sumei de 2.887.000 lei, majorarea veniturilor proprii (cu suma de 18.988.000 lei), majorarea creditelor de angajament pentru Programul Operational Regional 6.1 (cu suma de 25.803.000 lei), demararea Programului National de Cadastru si Carte Funciara (suma de 332.037.000 lei), res?pectiv extinderea sediului administrativ al Oficiului de Cadastru si Publicitate Gorj (suma de 2.000.000 lei).
Ei bine, in forma publicata in Monitorul Oficial, MDRAP mai apare mentionat de doua ori, ca beneficiar si cu sume net superioare celor comunicate initial: 1,6 miliarde lei pentru cofinantarea proiectelor europene si 2 miliarde lei pentru Programul National de Dezvoltare Locala (PNDL). Este vorba de credite de angajament, ceea ce inseamna ca MDRAP a primit de la Guvern unda verde sa angajeze cheltuieli pana in limitele mentionate pentru anul in curs.
Prima intrebare care se pune este de ce au fost operate aceste modificari la un interval de doar patru zile de la publicarea proiectului rectificarii? Adica, in cele patru zile mentionate, nu s-a schimbat nici ministrul de Finante, nici ministrul Dezoltarii si nici premierul, ca sa putem crede ca s-a schimbat brusc modul de abordare fiscal-bugetara.
Singurul lucru cert care s-a intamplat intre 24 iulie (data publicarii proiectului rectificarii) si 28 iulie (data sedintei de Guvern) este convocarea la PSD a ministrului Teodorovici, spre a explica social-democratilor si, mai ales, lui Liviu Dragnea de unde se taie bani si, mai ales, unde se duc.
Cum se aloca banii si ce se poate face cu ei
Din 2013 incoace (OG nr. 28/2013), alocarile pentru administratiile locale (consilii judetene si primarii) nu mai se fac prin hotarare de Guvern, ci prin ordin de ministru. Diferenta majora? HG se publica in Monitorul Oficial, ordinele de ministru, nu. Cu alte cuvinte, daca in timpul guvernarii Boc curgeau in valuri criticile referitoare la modul in care au fost finantate unele proiecte, iar altele nu, acum este liniste si pace, pentru ca nu se mai stie incotro se duc banii.
Din datele postate pe site-ul MDRAP, aflam insa, generic, ca prin PNDL se pot finanta, de la bugetul de stat, lucrari la sistemele de alimentare cu apa si statii de tratarea apei, sistemele de canalizare, drumuri publice, etc. Adica, exact proiectele care pot fi finantate si din fonduri europene, bani pe care Romania nu a reusit sa-i atraga decat in mica masura.
De amintit ca au fost discutii despre sumele mari alocate MDRAP (fostul Minister al Dezvoltarii) si in anii trecuti, cand la sefia ministerului era Liviu Dragnea. La sfarsitul anului 2013, fostul presedinte Traian Basescu ameninta cu retrimiterea proiectului de buget pe 2014 in Parlament tocmai din cauza alocarilor consistente care erau lasate in pixul baronului de Teleorman, in timp ce era introdusa supraaciza de 7 eurocenti la combustibili. „Sunt bani furati din banii tuturor, pentru ca sa asigure bani de campanie, cu licitatii, cu atribuiri directea”, spunea atunci Basescu. Intre timp, anul electoral 2014 s-a dus, iar atentia a fost deturnata spre alte subiecte. Acum, vine anul electoral 2016, cu doua randuri de alegeri: locale si parlamentare. Evident, alegerile locale conteaza cu atat mai mult in calculele partidelor, iar aici primarii si sefii de consilii judetene in functie joaca un rol important, iar ei au nevoie sa se prezinte in fata alegatorilor nu doar cu promisiuni, ci si cu proiecte concrete in derulare sau chiar finalizate.
Ce spune majorarea deficitului bugetar
Florian Libocor, economistul-sef al BRD, spune ca majorarea deficitului bugetar nu este de bun augur. „Tradus pe intelesul tuturor, un deficit mai mare inseamna o parte mai mare …
