de Departamentul Politic Postat la: 12.09.2012 15:49 Ultima actualizare: 12.09.2012 16:42
Mediafax//Razvan Chirita
In scrisoarea adresata cu ocazia dezbaterilor organizate de PE asupra situatiei politice din Romania, Constantinescu sustine ca in ultimele doua luni Romania „a fost supusa unor presiuni inacceptabile pentru un membru al UE, presiuni venite din partea comisarului european pentru Justitie, Viviane Reding si a presedintelelui Comisiei Europene, Jose Barroso”.
„Presiunile asupra Parlamentului Romaniei, Guvernului si presedintelui interimar, care au actionat in litera si in spiritul Constitutiei Romaniei, nu au justificare in niciun articol al Constitutiei Europene sau a altor reglementari si reprezinta un abuz care creeaza un precedent extrem de periculos de incalcare a suveranitatii unui stat membru UE. Aceste presiuni au fost facute in baza unor acuzatii care nu au legatura cu realitatea si sunt contrazise de orice analiza corecta si impartiala a evenimentelor si a documentelor. Acum, cand procesul de suspendare a presedintelui si referendumul de demitere a acestuia s-au incheiat cu revenirea in functie, in conditiile impuse de UE, il putem considera ca un studiu de caz”, apreciaza el.
Emil Constantinescu mai sustine in scrisoare ca „ceea ce comisarul pentru Justitie si presedintele Comisiei Europene ignora este faptul ca mandatul actual al presedintelui Romaniei este ilegitim”.
„In urma unei hotarari de suspendare a presedintelui Romaniei si a organizarii unui referendum pentru demiterea acestuia, in conditiile prevazute prin lege si considerate constitutionale prin decizia Curtii Constitutionale a Romaniei, 7,4 milioane de cetateni, o majoritate covarsitoare reprezentand 87% din cei prezenti la vot, s-au pronuntat pentru demiterea presedintelui. Cei 8,4 milioane care au votat (46% din listele permanente) reprezinta in realitate cu mult peste 50%, cvorumul luat in considerare. (…) Realitatea politica actuala a Romaniei, exprimata prin votul a 87% din cei care au votat pentru demiterea presedintelui, reprezentand cu mult peste 50% din numarul celor inscrisi in listele electorale permanente, daca acestea sunt alcatuite corect, arata ca in prezent mandatul presedintelui Basescu este ilegitim si ca domnia sa nu-i poate reprezenta pe cetatenii Romaniei nici pe plan intern, nici pe plan extern. Revenirea in functie a presedintelui nu are nicio legatura cu statul de drept si este rezultatul unor actiuni discutabile pe plan intern si extern”, scrie fostul presedinte.
Acesta mai invoca in scrisoare „impunerea abuziva a unui cvorum de catre Curtea Constitutionala, sustinuta prin presiuni politice de catre comisarul pentru Justitie si presedintele Comisiei UE”.
Emil Constantinescu mai sustine, in scrisoarea adresata presedintelui PE, ca, „toate hotararile Curtii Constitutionale in problema referendumului de demitere a presedintelui au avut caracter politic”. „Nu in sensul rezolvarii unei situatii politice, conform literei si spiritului Constitutiei, ci al unei decizii partizane menite sa impiedice cu orice pret demiterea presedintelui prin votul liber exprimat al majoritatii alegatorilor”, considera el.
„Mediile de informatii occidentale au preluat o afirmatie aberanta a presedintelui suspendat si a acolitilor sai despre o „lovitura de stat” sau un „puci” in Romania. Chiar si dupa ce Curtea Constitutionala a hotarat ca inlocuirea presedintilor Senatului si Camerei Deputatilor de catre o noua majoritate parlamentara a fost legala si constitutionala, la fel ca si hotararea de suspendare a presedintelui, aceasta etichetare absurda s-a mentinut. Intr-o declaratie stupefianta, chiar dupa revenirea ilegitima a presedintelui Basescu in functie, doamna Reding continua sa vorbeasca despre o „lovitura de stat parlamentara”, in dispretul votului a 7,4 milioane de cetateni reprezentand 87% din numarul votantilor”, mai scrie Emil Constatinescu.
In privinta celor 11 puncte cerute Parlamentului, Guvernului si presedintelui interimar al Romaniei, Emil Constantinescu spune ca „recomandarile Raportului s-au plasat la limita respectarii suveranitatii unui stat membru al UE, atunci cand s-a indicat in termeni ultimativi ce decizii sa ia, ori sa nu ia Guvernul sau presedintele Romaniei”.
„Cea mai grava dintre acestea mi se pare cerinta imperativa de a „nu se acorda gratieri pe perioada presedintiei interimare”. E vorba de interzicerea unei competente de natura constitutionala acordata presedintelui Romaniei (art. 94, d) recunoscuta si celui care asigura interimatul functiei (art. 98/2) si care se exercita fara nicio prealabila autorizare interna sau externa. Cerinta a plecat de la un „proces de intentie” privind o eventuala gratiere a fostului prim ministru Adrian Nastase, desi nu a existat nicio declaratie in acest sens si era evident ca ea nu era posibila. Formularea ei la modul general nu numai ca facea ca gratierea sa nu poata fi acordata nimanui, chiar daca ratiuni de ordin umanitar ar fi impus-o, dar a adus atingere unui atribut al conducatorului oricarui stat suveran, stabilit prin cutuma, de-a lungul istoriei. Nu cred ca exista vreun stat in UE care sa accepte o asemenea cerinta abuziva fara nicio baza legala in legislatia europeana si mai ales un astfel de afront la suveranitatea nationala”, …
