de Anca SIMINA Publicat la: 03.08.2014 09:03 Ultima actualizare: 03.08.2014 15:47
18,8 milioane de romani au drept de vot, dintre acestia insa putini peste 10 milioane s-au implicat in ultimii 14 ani, constant, in luarea deciziei legate de numele presedintelui. Trei runde prezidentiale au avut, in linii mari, aceeasi prezenta care se anunta, pana in momentul de fata, si in acest an: putin peste 10 milioane de votanti, ceea ce face din 5 milioane – 5,2 milioane de voturi (de cate ar avea nevoie castigatorul si cu cate a fost instalat presedintele in ultimele alegeri) o tinta obligatorie pentru cei care vor ajunge in runda finala. Potrivit cercetarilor sociologice de pana acum, cele mai mari sanse pentru a se califica in turul al II-lea o au Victor Ponta si Klaus Iohannis. Insa, pornind de la realitatea ultimelor alegeri, cele europarlamentare, atat PSD, cat si Alianta Crestin Liberala (PNL-PDL-FC) se bazeaza pe un scor sensibil mai mic. Partidele aliniate in spatele lui Ponta au obtinut 2.297.544 de voturi, iar cele din spatele lui Iohannis doar 1.516.384. In aceste conditii, trei milioane de voturi pe care sa le stranga peste cele oferite de partide ar reprezenta minimul necesar pentru ca oricare dintre cei doi candidati sa ajunga din decembrie la Cotroceni. Gandul a analizat, pornind de la rezultatele ultimelor alegeri, dar si de la cele mai recente cercetari sociologice, cu ce avantaje pornesc in campania pentru prezidentiale cei mai importanti doi candidati – Ponta si Iohannis – si ce sanse are, la start, fiecare, sa ia potul cel mare pe 16 noiembrie.
In urma cu 24 de ani, aproape 15 milioane de romani veneau la vot la primele alegeri post-comuniste, iar 12 milioane decideau numele presedintelui. De la o runda electorala la alta, numarul lor a scazut insa considerabil, proportional cu increderea in politicieni si in institutii. Din 2000 incoace, alegerile prezidentiale nu au adus la vot mai mult de 10,4 milioane de oameni. Putin peste jumatate dintre ei au decis, in final, cine sa fie presedinte. O tendinta pe care recentele sondaje o confirma si pentru 2014.
Dincolo de ipotezele barometrelor sociologice, ramane insa realitatea: la cele mai recente alegeri, pe 25 mai 2014, marii competitori aliniati astazi la start, PSD – coalizat cu UNPR, PC si PP-DD – si ACL – o alianta care insumeaza astazi PNL, PDL si FC – nu au adunat nici impreuna cele 5 milioane de voturi de care are nevoie, singur, in toamna, un presedinte.
Un calcul aritmetic arata ca partidele aliniate in spatele lui Victor Ponta, cu toata implicarea logisticii de stat, asa cum s-a intamplat la europarlamentare, nu ii pot garanta acestuia decat 2.297.544 de voturi. Restul, pana la 5.200.000, ar urma sa vina din prestatia candidatului, din folosirea parghiilor guvernamentele, din strategia de campanie. Cu mai putin de patru luni pana la disputa finala, Klaus Iohannis, candidatul pe care dreapta ar urma sa il anunte pe 5 august, porneste cu un deficit chiar mai semnificativ decat cel al lui Victor Ponta: 3,7 milioane de voturi. Votul politic insumat al PNL, PDL si FC, verificat la ultimul scrutin la care au participat, in cea mai mare parte, votanti traditionali ai partidelor si prea putini neangajati politic, a insemnat 1.516.384 de alegatori.
In punctul zero al campaniei, sondajele interne il crediteaza pe Ponta cu o incredere mai mare din partea electoratului si pe Iohannis cu un potential de crestere mai bun.
Direct sau indirect, prin mesaje precise sau doar prin intentii menite a-si testa efectul, batalia pentru cei peste 3 milioane de votanti neangajati politic – fie ei nehotarati, dezamagiti sau doar aflati in expectativa -, a inceput. Gandul face sumarul celor mai ravnite categorii de electorat pe care Victor Ponta si Klaus Iohannis au inceput deja sa le vaneze pentru a lua, in final, potul cel mare. Nici unul, nici celalalt nu ajunge in acest moment, cel putin aritmetic, la scorul tintit. Ponta porneste insa cu mai multe avantaje.
5,2 milioane de voturi fac un prezidentiabil presedinte
18,8 milioane de romani au drept de vot. Doar 10 – 10,6 milioane s-au implicat in ultimii 14 ani, constant, in luarea deciziei legate de numele presedintelui. Trei runde electorale prezidentiale au avut, in linii mari, aceeasi prezenta care se anunta, pana in acest moment, si in acest an: putin peste 10 milioane de votanti, ceea ce face din 5 milioane – 5,2 milioane de voturi o tinta obligatorie pentru turul final.
Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale 1990 – 2009. Sursa: BEC
Cu ce vin partidele. De unii singuri militantii lui Ponta l-ar scoate presedinte din primul tur in 11 judete
Ultimele alegeri, europarlamentarele din 25 mai, la care partidele au facut eforturi evidente de mobilizare a propriilor active intr-un exercitiu de simulare a unui „tur zero” pentru prezidentiale, au aratat insa ca atat coalitia din jurul PSD, cat si noua Alianta Crestin-Liberala sunt inca departe de a-i garanta propriului candidat intrarea la Cotroceni.
Un calcul aritmetic al scorurilor politice ale PSD-UNPR-PC si PP-DD – avand in vedere trecerea majoritatii parlamentarilor in tabara social-democrata si protocolul de colaborare semnat recent – si respectiv PNL-PDL-FC arata ca Victor Ponta are, la start, 2.297.544 de voturi sigure din minimul necesar de 5.200.000, iar Klaus Iohannis este si mai departe de aceasta tinta, cu doar 1.516.384 de alegatori livrati in mod direct de structurile partidelor din teritoriu.
In judete, Ponta si Iohannis pleaca, astfel, de pe pozitii inegale. Asa cum arata in acest moment votul politic, Ponta este candidatul major, lui Iohannis revenindu-i, teoretic, rolul de challenger.
REPARTIZAREA PE JUDETE A VOTULUI POLITIC PENTRU PSD-UNPR-PC+ PPDD, RESPECTIV PNL+ PDL+FC, IN MAI 2014. CLICK PENTRU A MĂRI IMAGINEA
Daca alierea PNL-PDL-FC face ca Iohannis sa plece ca favorit in sapte judete – Alba, Arad, Bihor, Calarasi, Cluj, Sibiu si Ilfov, un vot ipotetic similar cu cel din mai, adica in cea mai mare parte livrat de partide si de retelele lor, ar face ca Victor Ponta sa ia peste 50% inca din primul tur in alte 11 dintre judetele Romaniei. Cel mai bine sta coalitia din spatele sau, inainte de campanie, la Olt – 63%, in Dolj – 59,1%, in Giurgiu – 58%, in Mehedinti – 56,2%, in Dambovita – 54,6%, in Gorj – 52%, in Ialomita – 51,7%, in Teleorman – 51,3%, in Galati – 51,1%, in Vrancea cu 50.9% si in Arges – 50,8%.
Rezultatul final va depinde insa nu doar de prezenta, in noiembrie, din fiefurile fiecarui candidat, ci si de abilitatea cu care Victor Ponta si Klaus Iohannis vor ajunge sa atraga noi votanti, pana la cele 3 milioane.
Prima modificare in scorurile de plecare o pot aduce indecisii. O comparatie a prezentei la vot, in general, la alegeri cu miza interna fata de mobilizarea redusa de la europarlamentare arata ca diferenta minima este de aproximativ 1.700.000 de alegatori. Aproape 2 milioane de voturi pot fi astfel castigate de oricare dintre candidati, in functie de propria prestatie si de puterea personala de convingere.
Cu ce vin candidatii. Prima tinta: 1.400.000 de USL-isti pierduti
Cu PMP exclus din calculele oricarei aliante in turul intai, prima tinta a ambilor candidati principali va fi electoratul anti-Basescu, cuantificabil in termenii cei mai optimisti in iulie 2012, la referendumul pentru demiterea presedintelui. Pe valul victoriei USL impotriva guvernarilor Boc-Ungureanu, 7.403.836 de romani au votat atunci pentru plecarea lui Traian Basescu de la Cotroceni. Dintre acestia, insa, doar 4.344.288 au mai venit insa in decembrie 2012 sa voteze in favoarea USL la alegerile parlamentare.
Un an si jumatate mai tarziu, in mai 2014, partidele care formau USL pastrau activi doar 2.928.765 dintre acesti alegatori (2.093.234 ramaneau cu PSD-UNPR-PC si 835.531 mergeau cu PNL, iesit din fosta Uniune). O diferenta de 1.415.523 de voturi pe care Victor Ponta o vaneaza constant prin mesajele „USL traieste”, „Guvernul reduce CAS”, „noul Guvern va pastra programul USL”, dar si prin pactul cu formatiunea lui Calin Popescu Tariceanu. Un segment din care Klaus Iohannis poate, teoretic, la randul sau, recupera o parte, cu conditia „trezirii” acestui electorat dezamagit de USL sau inca nehotarat. Pana in acest moment, PNL nu a transmis acestui electorat niciun mesaj coerent.
O buna parte dintre acestia, mai exact 379.582 de votanti, au fost insa atrasi pe 25 mai de Mircea Diaconu, actual parlamentar european independent care nu si-a ascuns niciodata simpatia pentru Victor Ponta si care, cel mai probabil, il va sustine in alegerile prezidentiale, cu intreg capitalul electoral si de imagine. Un impact semnificativ al prezentei sau absentei la vot a acestui electorat se va vedea in Bucuresti, fost fief al dreptei si al lui Traian Basescu, in care PSD are in prezent un avans de 14% fata de ACL fara voturile lui Diaconu.
A doua nisa: voturile pro-Basescu si anti-Ponta. Optiunile milionului care a votat „NU” la referendum
O diferenta semnificativa este de asteptat sa faca in turul al doilea simpatizantii lui Traian Basescu prin sustinerea contracandidatului lui Victor Ponta sau, dimpotriva, prin absenta.
La primul test electoral, Partidul Miscarea Populara nu a adunat, in mai 2014, mai mult de 345.000 de voturi, adica putin peste 6%, scor cu care nu si-a putut impune nici macar prezenta la negocierile pentru o alianta de dreapta. O intentie de vot de 7% indica in dreptul candidatului PMP, Cristian Diaconescu, si un recent sondaj CURS, efectuat in perioada 27 iunie – 4 iulie 2014 (cu o marja de eroare de +/- 3% la un nivel de incredere de 95%), la cererea Fundatiei Romania Noastra, a lui Mircea Geoana.
Sursa: Sondaj CURS Iunie-iulie 2014
Dincolo de evolutia increderii in Traian Basescu reflectata in sondaje si de prestatia partidului sau in alegerile pentru Parlamentul European, ramane un numar de 1 milion de alegatori radicali care in iulie 2012 s-au prezentat la referendum pentru a vota impotriva demiterii sale, cu toate ca in ultimele zile de campanie a existat un apel al presedintelui la neparticipare.
Date fiind temele de campanie din vara anului 2012 si strategia PDL de a-si tine electoratul acasa pentru a nu atinge cvorumul de prezenta, exista probabilitatea ca acesta sa fie un electorat nu atat pro-Traian Basescu, cat anti-Victor Ponta si anti-Crin Antonescu, pro-european si mobilizat de mesajul „loviturii de stat” care a dominat campania impotriva demiterii. Un astfel de electorat este de asteptat sa se coaguleze in jurul unui candidat independent in primul tur al alegerilor, dar sa se reorienteze in al doilea.
Fie ca sunt si ai PMP sau exclusiv ai presedintelui, votantii lui Cristian Diaconescu sunt considerati, in acest moment, o nisa care il va sustine in runda finala pe contracandidatul lui Victor Ponta. Este de altfel unul dintre calculele facute, inainte de intrarea oficiala in campanie, in noua Alianta Crestin-Liberala, PDL-istii si PNL-istii inclinand in acest moment pentru o strategie care sa il decupleze pe Iohannis de Basescu pana la capat, considerandu-se ca votantii presedintelui se vor indrepta in mod natural impotriva premierului.
A treia batalie – pentru diaspora: de la 150.000 la 600.000 de voturi
Un important segment …
