Cu mai putin de patru luni inainte de expirarea mandatelor procurorilor-sefi de parchete (cele mai grele fiind DNA si Parchetului General), s-au conturat doua tabere care-si disputa atributia de a face propuneri de persoane pentru un nou mandat. Intr-una din aceste tabere se afla ministrul Justitiei, Raluca Pruna, care are legea de partea sa. In cealalta, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ajutat discret, dar eficient, de catre seful Senatului, Calin Popescu Tariceanu. Miza taberei CSM-Tariceanu este schimbarea peste noapte a legii de numire a procurorilor, astfel incat propunerile sa fie facute de catre CSM, si nu de catre ministrul Justitiei.
Tariceanu a inceput sa traga sfori din mai 2015
Astazi vedem clar taberele pe campul de lupta al numirilor in parchete. Dar aranjarea strategica a ostilor a demarat inca de la inceputul verii anului trecut. Atunci, presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a decis constituirea unui a”grup de lucru mixt in domeniul justitiei”. Un comunicat de presa al acestei Camere a Parlamentului din 28 octombrie 2015 preciza: a”Cu ocazia intalnirilor informale din lunile mai si iunie ale Biroului Permanent al Senatului cu reprezentanti ai CSM si ai asociatiilor profesionale ale magistratilor si avocatilor, s-a stabilit de comun acord infiintarea unui grup de lucru mixt in care sa fie reprezentate toate grupurile parlamentare, CSM, asociatiile profesionale, reprezentanti ai mediul academic de specialitate, dar si reprezentanti ai altor institutii cu atributii in domeniua”.
Este cu totul de neinteles de ce Biroul Permanent al Senatului avea nevoie ca intalnirile cu a”reprezentanti ai CSM si ai asociatiilor profesionale ale magistratilor si avocatilor” sa fie informale. Cu atat mai mult cu cat, conform aceluiasi comunicat de presa, miza era una cat se poate de legitima. a”Grupul de lucru mixt are caracter profesional si are ca scop principal redactarea unor proiecte de propuneri legislative in domeniul justitiei. Odata finalizate de grup, aceste proiecte vor putea fi preluate in totalitate sau partial de parlamentarii interesati, indiferent de apartenenta politica, pentru a urma procedura parlamentara regulamentara de legiferare. Prin finalizarea unui proiect nu se va intelege ca s-a ajuns in mod necesar la un consens. Orice proiect finalizat va putea fi insotit, dupa caz, de opinii separate, care vor fi anexate”, mentiona documentul.
Propunerea cu schepsis CSM
La fel de misterios este momentul ales de catre Senat pentru a da un comunicat de presa, res?pectiv la peste patru luni de la a”intalnirile informale din lunile mai si iunie”, abia pe 28 octombrie 2015. De fapt, la mijloc nu a fost nici o coincidenta: cu numai o zi inainte, pe 27 octombrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii decisese, in sedinta de plen, sa ceara Ministerului Justitiei sa faca propuneri de modificare legislativa. Legal, CSM nu are drept de initiativa legislativa, dar are dreptul sa ceara Ministerului de Justitie sa depuna la Parlament propunerile sale. Ministerul de Justitie, insa, nu este obligat sa tina cont de astfel de propuneri.
In acest caz, CSM i-a cerut Ministerului de Justitie sa ?inainteze catre Parlament a”mai multe propuneri de modificare si completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor”, conform unui raspuns oferit de Consiliul Superior al Magistraturii la solicitarea a”Romaniei libere”. Printre schimbari se afla una extrem de importanta: modificarea articolului 54, alineatul 1 din actul normativ mentionat. In viziunea CSM, acest articol ar trebui schimbat astfel incat sa sune asa: a”Pro?curorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunc?tii acestuia, procurorii-sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (…)”.
Asta in conditiile in care, in actuala forma a legii, numirile sunt facute de catre presedintele tarii, dar la propunerea ministrului Justitiei.
Legiuitorul se aliaza cu ?puterea judecatoreasca
Asadar, pe 27 noiembrie 2015, CSM a decis in sedinta de plen sa ceara Ministerului Justitiei trimiterea catre Parlament a unor modificari legislative care sa-l scoata din joc tocmai pe ministrul Justitiei in ceea ce priveste propunerile pentru sefii de parchete. O zi mai tarziu, pe 28 octombrie, Senatul a anuntat infiintarea unui grup de lucru mixt care lucreaza la legile justitiei cu largul concurs al CSM. Iar inca o zi mai tarziu, pe 29 octombrie, a avut loc si prima sedinta de lucru a grupului mixt, condusa chiar de catre presedintele Senatului. Urmata de un comunicat de presa al institutiei, in care se arata ca a”domnul Calin Popescu Tariceanu a subliniat scopul constituirii grupului mixt de lucru: o discutie aplicata, concreta asupra problemelor cu care se confrunta justitia si care se cer a fi dezbatute si remediate, intre reprezentanti ai Senatului Romaniei, ca for legislativ si gazda a evenimentului, reprezentanti ai institutiilor din domeniul justitiei – Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justitiei, asociatiile profesionale ale magistratilor, judecatorilor, procurorilor, avocatilor si personalitati ale mediului academic”.
Mai mult, Calin PopescuTariceanu a precizat, potrivit comunicatului, a”in conditiile in care, la finalul dezbaterilor, Grupul mixt de lucru va intocmi un set de recomandari, senatorii le vor putea prelua in cadrul unor propuneri legislative si vor fi introduse in circuitul legislativ pentru a fi solutionatea”. Printre temele discutate a fost si modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.
CSM ocoleste Ministerul Justitiei
In cele aproape trei luni care au trecut de la solicitarea CSM, insa, Ministerul Justitiei nu a trimis propunerile Consiliului catre Parlament, nici in mandatul ministrului Robert Cazanciuc, nici in cel actual al Ralucai Pruna. Consiliul Superior al Magistraturii, insa, a gasit o cale ocolitoare si a depus propunerile de modificare legislativa direct la Senat, desi nu exista nici o prevedere legala care sa permita acest lucru. Iata cum justifica CSM mutarea strategica (conform aceluiasi raspuns oferit Romaniei …
