Propunerea lui Augustin Lazar pentru functia de procuror general al Romaniei, dar si propunerea Laurei Codruta Kovesi pentru un nou mandat in fruntea DNA i-au atras ministrului Justitiei, Raluca Pruna, numeroase critici. Mai mult, demnitara se afla azi in fata unui moment in urma caruia se decide daca isi pastreaza sau nu functia. ALDE, partidul condus de Calin Popescu Tariceanu, ii cere demisia si a depus in Parlament o motiune simpla impotriva cu titlul „Drepturile omului nu sunt un lux”, aluzie la o declaratie recenta a ministrei. Astfel, politicienii au speculat o afirmatie a Ralucai Pruna referitoare la emiterea unei ordonante de urgenta prin care a acoperit vidul legislativ in domeniul interceptarilor din dosarele penale, lasat de o decizie a Curtii Constitutionale. Decizia CCR nu mai permitea serviciilor de informatii sa-i sprijine pe procurori in administrarea probelor din dosarele penale, iar potentialele acte de terorism si de spionaj, spre exemplu, ramaneau fara supraveghere.
Specialistii consultati de „Romania liberaa” au sustinut ca declaratia ministrului este doar pretextul folosit de politicieni pentru a scapa de Raluca Pruna. Adevarata lor suparare ar veni din eliminarea din legislatie, la initiativa ministrei, a posibilitatii pe care o aveau condamnatii de a iesi din puscarie in baza unor lucrari stiintifice. Exista vreo legatura intre niste puscariasi, lucrari stiintifice si parlamentari? Specialistii spun ca da: multi politicieni sau apropiatii acestora sunt deja in penitenciare si altii urmeaza sa intre. Cele mai multe lucrari stiintifice din inchisori au fost facute tocmai de politicienii condamnati. Ministrul Raluca Pruna raspunde, intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru Romania libera, intrebarilor dure preluate dintre cele aparute in ultima vreme in spatiul virtual si in dialogurile publice.
De ce ati ales in functia de procuror general al Romaniei un magistrat a”de formatie comunista”, a”prafuit”,”provincial”, dupa cum a afirmat un coleg. Augustin Lazar va este prieten?
R.P.: Nu cred ca dihotomia procuror de dinainte de 1990 si procuror de dupa 1990 este una utila. Exista procurori buni care si-au inceput cariera inainte de 1990, dupa cum exista procurori mai putin buni care si-au inceput cariera dupa 1990. Nu vreau sa dau exemple – sunt arhicunoscute. Pe domnul procuror Lazar l-am propus in considerarea a ceea ce este domnia sa: o persoana cu o cariera neintrerupta si relevanta in Ministerul Public, o persoana integra, profesionista, cu viziunea si autoritatea necesare acestei functii. L-am cunoscut, asa cum am cunoscut zeci de magistrati intre 2000 si 2004, cand eram la Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti si ma ocupam de monitorizarea justitiei in procesul de pre-aderare la UE.
De ce i-ati respins pe ceilalti candidati, magistratii Codrut Olaru, Oana Haineala si Gheorghe Ivan?
R.P.: Nu as dori sa discutam in termeni de respingere, nu vorbim de un concurs. Legea imi cere sa fac o propunere, am facut-o si doresc sa multumesc tuturor procurorilor care s-au inscris in aceasta procedura.
De ce ati amanat nominalizarea procurorului general? Ati programat anuntul pentru 23 martie si l-ati facut o saptamana mai tarziu. S-a speculat mult ca s-au facut presiuni asupra dumneavoastra sa nu numiti sau sa numiti pe cineva anume. De ce ati amanat?
R.P.: Calendarul publicat a fost unul estimativ. In afara de faptul ca o astfel de decizie nu se ia usor, am fost absenta din tara. Am participat la Consiliul extraordinar JAI, care s-a reunit dupa atentatele din 22 martie de la Bruxelles.
Luni se discuta motiunea depusa de ALDE impotriva dumneavoastra. S-a speculat afirmatia dumeavoastra ca a”Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 6 din 11 martie 2016 nu restrange drepturi si libertati, ci tocmai le face efective. Cu o urmarire penala si o combatere a infractionalitatii slabe, discutia despre drepturi e un lux teoretic”. De ce credeti ca au depus-o?
R.P.: Este dreptul autonom al Parlamentului sa depuna motiuni simple. Ma bucur ca voi avea ocazia sa explic argumentul pe care l-am folosit, anume ca exista o distinctie intre drepturi proclamate si exercitare efectiva a drepturilor. Ce am vrut sa spun este ca daca avem un stat slabit de coruptie, care nu poate combate eficient infractionalitatea, crima organizata sau terorismul, drepturile fundamentale pot fi in pericol. Cei care au iesit intr-un club in octombrie 2015 in Bucuresti, cei care au mers sa bea o cafea pe bd Voltaire la Paris in noiembrie 2015 sau cei care tranzitau aeroportul din Zaventem ori erau in metrou in Bruxelles in martie 2016 aveau toti drepturi. Intrebarea este daca dreptul lor la viata sau la integritate, de exemplu, a putut fi garantat.
Politicienii au nevoie de un nou ministru, care sa faca alte numiri la Parchete pentru ca ale dumneavoastra nu le sunt pe plac?
R.P.: Nu as vrea sa speculez pe aceasta tema.
De ce politicienii si unii din societatea civila se tem de sintagma a”SRI – organ special de cercetare” din ordonanta de urgenta promovata de dumneavoastra, care completeaza supravegherea operativa in cazuri de terorism, spionaj si tradare? Devine SRI fosta Securitate?
R.P.: SRI nu devine altceva decat era deja inainte de aceasta ordonanta care, in fapt, ii restrange semnificativ competentele. Ordonanta nu face decat sa men?tina competenta SRI de a pune in executare mandatele de supraveghere tehnica pentru infractiuni deosebit de grave, la siguranta nationala, enumerate limitativ si expres de Codul Penal in titlul X (tradare, spionaj), precum si pentru terorism. Este important de retinut ca pentru toate aceste infractiuni urmarirea penala se face exclusiv de catre procuror, este ceea ce codul numeste urmarire penala proprie. In plus, toate mandatele de supraveghere tehnica se dau de catre …
EXCLUSIV. Ministrul Justitiei Raluca Pruna: Drepturile pot fi in pericol intr-un stat slabit de coruptie
