Doi anonimi, Dumitru Dinca si Teodor Maries, amandoi revolutionari?din 21 decembrie 1989, ulterior fondatori ai „Aliantei Poporuluia”, au generat „Fenomenul Piata Universitatiia” incepand cu 22 aprilie 1990.
I-am rugat pe Dumitru Dinca si Teodor Maries sa-mi relateze cum au perceput evenimentele pe care le-au provocat. Amandoi au fost si sunt vocali, au discurs coerent, stiu sa transmita clar mesajele, desi sunt oameni simpli. Amandoi au fost arestati in mai multe reprize in 1990, pentru actiunile anticomuniste si anti-Ion Iliescu. Despre amandoi au circulat si povesti care aruncau asupra lor umbre de indoiala. Amandoi, la randul lor, arunca umbre de indoiala asupra liderului Ligii Studentilor, Marian Munteanu, amfitrionul balconului Universitatii, de unde s-au tinut cele mai radicale discursuri anticomuniste.
Citeste si:?Hiturile „Golanieia”. Versurile Laurei Botolan cantau singure:”Mama, azi nu vin acasa /Stau in Piata pana-n zoria”
Paradoxal, radicalismul discursurilor din Piata Universitatii nu indemna la violenta, ci la promovarea valorilor morale, la nonviolenta.
Marian Munteanu a avut si are notorietate. Numele lui il folosim ca termen de comparatie pentru ca apare in relatarile anonimilor care au determinat aparitia fenomenului Piata Universitatii.
Marian Munteanu a atins cote de notorietate greu de egalat, pe de o parte pentru ca tinea discursuri din balconul Universitatii seara de seara, iar Piata Universitatii a fost traversata poate de sute de mii de oameni. Pe de alta, poate si datorita usoarei asemanari cu actorul Robert Powell, care l-a interpretat pe Iisus in filmul lui Franco Zeffireli. Iar mitingul-maraton a avut si accente crestine, mai ales in momentele in care erau evocati eroii martiri din decembrie 1989.
Dinca si Maries erau anonimi. Au tinut si ei cateva discursuri din balcon, dar acestea nu i-au facut cunoscuti.
Maries spune ca el ar fi determinat deschiderea balconului, dar atribuie totusi meritul femeii de serviciu de la Universitate, care a avut curajul sa le deschida efectiv.
Si ca abia dupa aceea l-au chemat pe liderul Ligii Studentilor, Marian Munteanu.
Citeste si:?Anonimii care au creat Piata Universitatii
Dinca, la randu-i, are im?por??tanta lui in economia des?fasurarii evenimentelor: daca actiunile sale de protest nu ar fi dus la arestarea sa in dimineata zilei de 23 aprilie, Piata Universitatii nu s-ar fi umplut cu peste 10.000 de oameni, nu s-ar fi intrerupt, din nou circulatia, iar pe 24 aprilie nu ar fi intervenit, din nou, in forta, armatele de scutieri care au operat alte arestari, arestari care i-au infuriat pe bucuresteni, determinand din nou iesiri masive in strada.
Dinca si Maries erau vazuti des tinand discursuri la portavoce. Lumea din Piata Universitatii nu stia cum ii cheama, era cunoscut doar in cercurile de revolutionari.
Devenirea, peste ani
Dupa 2000, cand a avut tentativa de a candida la presedintia Romaniei, sustinut de PUNR-Valeriu Tabara si de partidul lui Virgil Magureanu, Marian Munteanu a intrat intr-un con de umbra.
A reaparut de curand, in postura de candidat al PNL la functia de primar general al Capitalei. Dupa un scandal mediatic extrem de vio?lent, Marian Munteanu s-a retras din cursa.
Dumitru Dinca a cazut in uitare.?Este bolnav – i s-a extirpat un plaman -, dar si acum gaseste puterea de a tine discursuri la comemorarile Revolutiei din decembrie 1989 si la cele ale mineriadei sangeroase din iunie 1990.
Nu, insa, si Doru Maries. Dupa 2005, si-a castigat partea sa de notorietate prin doua greve ale foamei de lunga durata, una de peste 70 de zile.
Si-a consolidat notorietatea dupa 2010, cand a castigat mai multe procese la CEDO, procese legate de dosarele Revolutiei si Mineriadei. Acum e presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989, fiind unul dintre putinii revolutionari care au refuzat certificatul si brevetul aducator de beneficii materiale.
Dumitru Dinca: „La final am constatat ca prea multi sunt murdaria”
Dumitru Dinca nu se sfieste sa spuna ca este „tigan”, ca a avut o copilarie grea, ca a invatat bine la scoala, dar nu a avut posibilitati materiale sa-si continue studiile. In decembrie 1989 nu avea loc de munca. Ii era frica sa iasa din casa ca sa nu fie arestat pentru vagabondaj (toti cetatenii Romaniei erau obligati sa fie a”in campul munciia”, altfel erau arestati pentru vagabondaj). Pe 21 decembrie a fost in Piata Universitatii, pe baricada. Participarea sa la Revolutie e de necontestat. A fost prezent la toate mitingurile. In martie 1990 a infiintat asociatia „Alianta Poporuluia” impreuna cu Teodor Maries, cu Cornel Pantilie, cu Petre Ioan, cu alti camarazi de la Revolutie. Era vazut cu o portavoce mai tot timpul in Piata Universitatii. Vorbea intr-una. De la inceput s-a pozitionat impotriva lui Ion Iliescu si a FSN. El spune ca poate nu a prea fost bagat in seama pentru ca e tigan. Pe 22 aprilie 1990, dupa comemorarea celor ucisi la Revolutie, s-a indreptat cu coloana de manifestanti a Aliantei Poporului de la Universitate spre Televiziunea Romana Libera (TVR -L). In piata din fata Parcului Herastrau era un miting al taranistilor, la care a ramas. Erau mii de manifestanti. Dupa terminarea mitingului, un grup masiv de manifestanti s-a oprit la intrarea in Televiune pentru a scanda impotriva conducerii acesteia, respectiv impotriva lui Razvan Theodorescu, presedintele institutiei, si a directorului Emanuel Valeriu. Motivul: cei doi faceau propaganda numai pentru Ion Iliescu si FSN, criticandu-i in termini injuriosi pe contestatarii acestuia.
A intrat cu o delegatie la cei doi sefi ai TVR-L. Le-a cerut sa transmita informatii, imagini si de la mitingurile opozitiei, sa transmita revendicarile revolutionarilor care protesteaza zilnic in Piata Universitatii pentru aflarea adevarului despre Revolutie, pentru pedepsirea ucigasilor.
De asemenea, Dinca le-a cerut sefilor TVR-L sa le transmita programul, care cuprindea si punctul 8 din Proclamatia de la Timisoara (fara comunisti si securisti la alegeri sau pe functii de conducere timp de 10 ani), amanarea alegerilor pentru ca opozitia sa se poata organiza, retehnologizarea industriei, privatizarea doar a 49% din intreprinderi pentru ca statul sa detina controlul, inghetarea preturilor si salariilor pentru a opri inflatia, retrocedari de terenuri pentru tarani, iar SMT-urile sa presteze servicii pentru tarani, desfiintarea intermediarilor din lanturile comerciale pentru a opri marirea preturilor.
Dinca spune ca Razvan Theodorescu l-a persiflat, spunandu-i ca nu poate sa dea nimic pe post din cauza Decretului 473 din 1977. „Abrogati decretul si apoi pot sa dau si alte informatii. Altfel sunt obligat sa informez doar despre actiunile celor care conduc taraa”, le-ar fi spus Razvan Theodorescu, desi stia bine ca Dinca nu putea abroga un text de lege, ci numai CPUN-ul, parlamentul provizoriu de atunci, condus de Ion Iliescu.
Dumitru Dinca povesteste ca a parasit furios televiziunea, ca i-a luat pe manifestanti, i-a dus in Piata Universitatii, unde a ocupat carosabilul, oprind circulatia. Au manifestat toata noaptea, dar au ramas putini.
Pe 23 aprilie dimineata, Dumitru Dinca a fost ridicat din fata Teatrului National de o masina a Politiei din care coborasera „patru haidamacia” .
L-au plimbat prin oras vreo jumatate de ora – …
