De la 1 iulie avem, oficial, o parte a presei asistata social si una care trebuie sa-si asigure singura sursele de finantare. Guvernul a decis, acum doua saptamani, sa ajute televiziunile si radiourile cu 15 milioane de euro, masura care a intrat in vigoare in urma cu doua zile. Rl a facut o analiza a modului in care statele vestice ajuta mass-media dupa principii corecte, fara sa discrimineze tipurile de presa – tv, radio, print, online -, astfel incat beneficiari sa fie consumatorii, si nu patronii.
„Stimularea operatorilor economici din domeniul audiovizual” este obiectivul ordonantei de urgenta a Guvernului din data de 10 iunie 2015, prin care statul va aloca, intre 1 iulie 2015 si 31 decembrie 2016, 15 milioane de euro televiziunilor si radiourilor din Romania.
In aceasta exprimare rezida diferenta esentiala intre modul in care vede Guvernul roman ajutorarea presei si abordarea unor state vestice, cu o traditie de decenii in finantari ale organizatiilor de media private, care se axeaza in primul rand pe consumator.
Redam punctele esentiale ale ordonantei: a”Operatorii economici din domeniul audiovizual pot beneficia de finantare in baza unei scheme de ajutor de stat. (a??) Obiectivul schemei de ajutor consta in stimularea operatorilor economici din domeniul audiovizual care produc si difuzeaza emisiuni informative, culturale si educative de interes public. (a??) Bugetul total al schemei de ajutor de stat este in suma de 67,5 milioane lei, respectiv echivalentul a 15 milioane de euro, cu posibilitatea suplimentarii acestuia. Posibilitatea de valabilitate a schemei de ajutor este de la 1 iulie 2015 la 31 decembrie 2016, cu posibilitatea prelungirii acesteia. Prevederile prezentului titlu se aplica de la data de 1 iulie 2015″.
Deocamdata, Guvernul a trimis ordonanta la Ministerul Finantelor, care a cerut Consiliului National al Audiovizualului sa elaboreze normele de aplicare pe baza carora ar urma sa se distribuie banii catre televiziuni, la care vor lucra si reprezentanti ai Ministerului Culturii si ai Ministerului Finantelor. In aceste conditii, nu stim dupa ce criterii se vor imparti banii. Pana atunci, actul normativ, botezat de presa „ordonanta pomenii”, ridica o serie de suspiciuni si intrebari. Pe baza caror studii s-a decis aceasta finantare? De ce nu primesc si presa scrisa si cea online un ajutor de stat? De ce a fost nevoie de o ordonanta de urgenta pentru acordarea acestui ajutor? De ce s-a decis tocmai acum aceasta finantare, avand in vedere ca presa a trecut prin momente mult mai grele in anii precedenti? Exista vreo legatura intre aceasta finantare si faptul ca anul 2016 este unul electoral, in care se vor desfasura alegeri locale si parlamentare?
Finantarile publice ale organizatiilor de media private exista in majoritatea statelor vestice, dar ele au in vedere drepturile publicului respectivului canal. Tari precum Franta, Germania, Finlanda sau Marea Britanie deruleaza programe de finantare a ziarelor si televiziunilor private inca din secolul 19. Scopul: mentinerea vie a dezbaterii publice si informarea corecta a cetatenilor, elemente vitale pentru o democratie.
TVA redusa si bani pentru?cercetare si training
O echipa de cercetatori ai Scolii de Economie si Stiinte Politice din Londra a analizat, in 2014, finantarile pentru mass-media private din 14 tari europene, precum si din SUA, Canada, Noua Zeelanda si Australia. Comparatia realizata de Departamentul de Media al institutiei a aratat ca guvernele tarilor respective au gasit modalitati eficiente prin care sa ajute financiar organizatiile de media din sectorul comercial, fara insa a reprezenta un pericol pentru libertatea presei.
Masurile de finantare sunt fie directe, adica plati catre organizatiile media, fie indirecte, de genul reducerilor de taxe: TVA, transport, hartie, licente audiovizuale.
a”Subventiile indirecte pentru presa sunt larg raspandite. Cele mai intalnite si relevante sunt scutirile de taxe. In toate tarile europene supuse analizei presa beneficiaza de o taxa pe valoarea adaugata redusa la vanzarile de ziare si reviste. In Belgia, Danemarca, Norvegia si Marea Britanie aceste vanzari sunt scutite total de TVA”, explica autorii studiului.
Astfel, daca TVA normala din Austria este de 20%, pentru vanzarile ziarelor TVA este redusa la jumatate. In Franta, TVA obisnuita este de 19,6%, dar cel pentru ziare este de doar 2,1%. Doar 7% este taxa pe valoarea adaugata in Germania pentru produsele media, desi TVA generala este de 19%. Chiar si tarile unde fiscalitatea este mai redusa au gasit de cuviinta sa aplice TVA si mai mica pentru ziare si reviste: Elvetia are TVA generala de 8%, iar cea pentru presa este de 2,5%.
Alte instrumente pentru sprijinul indirect al media sunt tarife reduse la telecomunicatii, electricitate, hartie si transport, precum si subventii pentru agentii de stiri, scoli de jurnalism, cercetare jurnalistica si asociatii profesionale.
Doua treimi dintre tarile analizate sprijina, intr-un fel sau altul, media audiovizuala, dar o fac pe baza unor criterii foarte clar definite.
a”In 12 dintre sistemele media analizate, organizatiile audiovizuale, de cele mai multe ori statii locale sau regionale si operatori non-comerciali, primesc sprijin financiar de la stat pentru a functiona. In sapte dintre tarile luate in discutie, modalitatea este asemanatoare finantarilor pentru filme: organizatiile de media audiovizuale depun proiecte de finantare? pentru productia unor anumite programe,” explica autorii.
In Austria, Franta, Elvetia si Marea Britanie, televiziunile si radio-urile pot obtine fonduri de la stat pentru pregatirea si formarea statiilor locale.
Belgia: Finantare conditionata de respectarea Codului etic
O privire mai atenta la unul dintre statele europene, Belgia, arata ca sumele cheltuite de stat pentru ajutorarea presei se ridica la sute de milioane de euro, dar ele sunt alocate acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.
Sprijinul statului pentru media private din Belgia se manifesta, in primul rand, printr-un ajutor indirect, si nu prin infuzii directe de capital. Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este zero pentru ziarele belgiene, iar statul mai ajuta si prin scutiri de la taxele postale, bilete de tren si de autobuz gratuite pentru jurnalisti, reclame platite de stat. Astfel de ajutoare se ridica, anual, la suma de 350 de milioane euro in Belgia, potrivit unei analize realizate in anul 2013 de avocatul belgian Bart van Besien, de la casa de avocatura Sirius Legal, specializata in legislatie media.
a”In Flandra, ajutoarele directe se ridica la aproximativ 1 milion de euro pe an. In teritoriul vorbitor de limba franceza, suma se ridica la circa 7 milioane de euro pe an. Aceste ajutoare directe reprezinta, in multe dintre cazuri, o sursa substantiala de venit pentru ziarele de limba franceza,” detaliaza Van Biesen.
De mentionat insa faptul ca ajutoarele directe sunt acordate pentru proiecte specifice, precum sprijin pentru ziarele din scoli, finantarea fundatiilor de investigatii jurnalistice, subventii pentru organizatii profesionale de jurnalisti, ajutor financiar pentru investitii specifice de genul cumpararea de tipografii moderne sau fonduri destinate arhivarii continutului jurnalistic.?
De asemenea, finantarile directe din audiovizual sunt acordate in anumite scopuri, foarte clar definite, si nu inmanate direct directorilor de televiziuni, care sa aiba apoi libertatea sa le foloseasca dupa bunul plac. Astfel, fondurile ajung la programe de genul: calificarea jurnalistilor, echipament tehnologic, subtitrarea programelor …
