?
Inaugurata in 1950, dupa 14 ani de lucrari cu intreruperi, Hala veche Obor a ajuns pe lista monumentelor istorice in 2004. De atunci, desi are statut special si este protejata de lege, hala a continuat sa se degradeze, mai ales la interior, unde autoritatile permit un soi de comert ce aminteste de haosul si mizeria din fostul complex „Europaa”.
Chioscurile sunt niste improvizatii din termopan acoperite cu musama. Chilotii se vand langa carnea de porc, iar sosetele langa peste, totul la gramada. E un labirint intortocheat si stramt unde gasesti de toate, la preturi mai mici, pentru ca evaziunea fiscala o fi ea ilegala in Hala Obor si oriunde, dar e rentabila. Case de marcat exista din loc in loc, dar sunt prafuite de nefolosinta. E un consens mut intre comercianti si cumparatori: nimeni nu da, nimeni nu cere bon fiscal.
Desi toata lumea din zona cunoaste aceste lucruri, ANAF a desfasurat, in perioada 2014-2016, doar doua controale in zona comerciala Obor, in luna mai 2014 si in aprilie 2016. Doua controale in aproape trei ani, in conditiile in care evaziunea in hala e o problema cotidiana.?
Dar activitatea este reluata la doua-trei zile dupa fiecare control. Greu de explicat, din punct de vedere al legii, cum pot functiona toate aceste chioscuri ai caror proprietari sunt, teo?re?tic, amendati. Sigur, multi ?dintre chioscari scapa de amenzi ?pentru ca, in momentul in care incep controalele, reusesc sa inchida tarabele.?
E si un WC in Hala Obor, dar e folosit mai degraba de clienti. Costa 1 leu si, la trei-patru vizite zilnice, plus cateva cafele de la automat, o zi in spatele tarabei nu mai e o afacere. In consecinta, unii vanzatori – e drept, doar barbati – se duc in spatele halei si sprijina un zid pe care l-au transformat in closet. Apoi se intorc la taraba lor si pun mana pe marfa care ajunge in sacosa musteriului. Da, chiar si pe carne, peste, legume sau alte alimente. Am vorbit cu clienti care au vazut astfel de gesturi, dar au continuat sa cumpere din hala, „pentru ca e mai ieftina”. Unora nu li s-a parut nimic scandalos, iar altora li s-a raspuns cu violenta cand au intrebat vanzatorul de ce nu foloseste manusi de plastic la manevrarea produselor: „Nu-ti convine, cara-te!a”.
La subsolul cladirii nu se poate intra din cauza sutelor de sobolani pe care nu-i deranjeaza nimeni.?
Nu iese fum fara autorizare de incendiu
In caz de incendiu, o tragedie este imposibil de evitat. Musamalele-acoperis, cartoanele care, in unele cazuri, tin loc de pereti, hainele agatate peste tot ar arde intr-o clipa. Iar rampele de acces in hala, cele pe care le-ar folosi pompierii pentru a stinge focul, sunt ocupate de alte zeci de tarabe incarcate cu maruntisuri. Produsele vandute sunt si ele dintre cele mai inflamabile.?
Pompierii au venit, au constatat „disfunctionalitati in res?pectarea normelor de aparare impotriva incendiilor, constand in reducerea latimii libere de circulatie a caii de evacuarea” (dupa cum se mentioneaza in raspunsul dat „Romaniei liberea”), au aplicat o amenda de 3.000 de lei si au plecat. Ieri, situatia era la fel: calea de acces – blocata, ca de obicei.
In rest, Inspectoratul Gene?ral pentru Situatii de Urgenta (IGSU) sustine ca „spatiile co?merciale amplasate pe calea de acces nu se incadreaza in categoria constructiilor si amenajarilor care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiua”. Cu alte cuvinte, „nu e treaba noastraa”.
Primariile arunca ?responsabilitatea de la una la alta
Acelasi gen de raspuns l-am primit si de la celelalte autoritati. Primaria Sectorului 2, care e gard in gard cu Hala Obor, sustine ca „toate autorizatiile de construire, precum si controlul legalitatii constructiilor edificate revin in sarcina exclusiva a Primariei Municipiului Bucurestia”. In schimb, seful Politiei Locale Sector 2, Aurel Dobrila, a precizat pentru „Romania liberaa” ca institutia pe care o conduce a solicitat sprijinul Autoritatii pentru Protectia Consumatorului si Autoritatii Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, care au efectuat controale in hala si au aplicat sanctiuni.?
Invocata de Primaria Sectorului 2 ca factor exclusiv de decizie in cazul Halei Obor, Primaria Capitalei ne-a trimis la Ministerul Culturii. Iar Ministerul Culturii, la intrebarea noastra privind legalitatea functionarii unui bazar intr-o cladire monument istoric, ne-a raspuns, dupa aproape o luna de gandire, cu un pasaj de lege. Potrivit Legii 422/2001, „interventiile ce se efectueaza asupra monumentelor istorice sunt: c) amplasarea definitiva sau temporara de imprejmuiri, constructii de protectie, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel …
