FOTO. Adrian Paunescu il lauda pe Ceausescu in ziarele din Marea Britanie: “Partidul nostru a spus NU sovi?nis?mului, rasismului, fascismului, prostiei”

The Times a publicat in 1972 trei pagini de reclama in care erau glorificate reusitele Partidului Comunist Roman, dar si mostenirea dacica. Calupul publicitar l-a revoltat pe Ion Ratiu, care a trimis cotidianului o scrisoare de protest.
Trei pagini de reclama pentru Romania socia?lista, cu poza lui Nicolae Ceausescu, uriasa, pe prima, au fost cumparate de statul roman, in 1972, in cotidianul britanic The ?Times. Pe 29 decembrie, autori romani precum Adrian Paunescu afirmau cu mandrie, in limba engleza, ca sunt comu?nisti si le prezentau eventualilor turisti britanici cateva obiec?tive de vizitat, precum com?binatele siderurgice de la Resita sau Galati.
Citeste si:?O gafa uriasa. Cum l-a laudat revista americana Time pe Ceausescu
Suplimentul publicitar, publicat de catre The Times cu mentiunea ca este vorba de a”reclama”, a avut un titlu simplu: a”Romania”. Pe prima pagina, langa poza de dimensiuni mari a dictatorului comunist a fost adaugat un citat dintr-o cuvantare a sa, tradusa de asemenea in engleza. a”Scopul suprem al societatii pe care o construim este de a servi Omul, implementarea aspiratiilor de stanga ale intregului popor”, le transmitea Nicolae Ceausescu si cititorilor sai din Occident.? a”Societatea socialista nu reduce Omul la rolul de forta de productie”, prin comparatie cu societatea capitalista in care traiau cei care au cumparat editia din 29 decembrie 1972 a? The Times, a”ci il vede ca pe beneficiarul intregului progres stiintific si cultural obtinut de-a lungul veacurilor”, declara fostul conducator al ?Romaniei comuniste.
Imediat sub fotografie si citat au fost publicate doua texte scrise de catre Ion Mitran si Adrian Paunescu. Poetul continua ideea lui Nicolae Ceausescu privind importanta omului in socialism. a”Sunt membru al Partidului Comunist Roman, membru al unui partid care este astazi printre primele din lume care apara valorile umanismului si umanitatii”, scria acum patru decenii Adrian Paunescu.
De la “geniul daco-romana” la “geniul romanesca”
Scriitorul nu s-a jenat sa mistifice realitatea prezentata cititorilor celebrului cotidian britanic. a”Partidul nostru a spus NU sovi?nis?mului, rasismului, fascismului, prostiei, nationalis?mului, regionalismului sau cosmopolitismului. Am spus NU abuzurilor de tot felul, inegali?tatii, imo?ra?litatii si parazitismului social. Am spus NU non-valorii, deoarece singura co-existenta inadmisibila din principiu este coexistenta raului si a binelui”, sustinea liderul Cenaclului Flacara.
a”O excursie istorica prin Romania”, articolul din pagina a doua din acest supliment publicitar al The Times, continea tocmai o trecere in revista a trecutului multimilenar al tarii, de la a”geniul daco-roman” la a”geniul romanesc”, de la cultura Cucuteni pana la noile centre industriale Hunedoara, Resita sau Galati. Articolul, semnat de Iulian Antonescu si Vasile Dragut, a fost redactat in aceeasi limba de lemn pe care cititorii romani erau obisnuiti sa o gaseasca in a”Scanteia” sau alte oficioase comuniste. a”Geto-dacii, o entitate curajoasa, indragostita de libertate si receptiva la mesajul progresului, au purtat un dialog permanent cu viguroasele civilizatii mediteraneene, greceasca si elenistica, ilustrat stralucit in viata oraselor grecesti de pe coasta pontica romaneasca – Histria, Tomis si Callatis”, scriu cei doi autori, ambii profesori universitari.
Citeste si:?Serial RL. Personalitati romane pe coperta revistei Time: Cum a fost desfiintata opera reginei Maria in revista americana
Vasile Dragut, devenit patru ani mai tarziu rector al Institutului de Arte Plastice a”Nicolae Grigorescu” din Bucuresti, si Iulian Antonescu vor ca si britanicii sa afle despre continuitatea romanilor in acest spatiu carpato-danubiano-pontic, o continuitate contestata adeseori de minoritatea maghiara din Transilvania. a”Etnicii maghiari, germani si sarbi traiesc aici in buna vecinatate cu elementele locale vechi. Poporul roman, tragan?du-si seva din vechiul trunchi dac, continua existenta sa de secole ca un factor dominant locuind in cea mai frumoasa provincie intr-o coexistenta exemplara cu nationalitatile mentionate mai sus”, precizeaza autorii textului publicat de The Times. Articolul este insotit de fotografii cu schiori in Muntii Carpati, Manastirea Voronet si cateva hoteluri din statiunea Olimp.?
Deschide GALERIA FOTO pentru a citi in intregime cele trei pagini de reclama pe care autoritatile romane le-au cumparat in The Times.
“Scoala, un factor principal al unei noi civilizatiia”
Pagina a treia de publicitate pro-romaneasca contine alte doua articole de major interes pentru britanici si o fotografie a cladirii Universitatii Politehnicii din Bucuresti, pe atunci abia construita. Primul vorbeste despre a”scoala, un factor principal al unei noi civilizatii in Romania” si este semnat de Mircea Malita, ministru al Invata?mantului la acel moment. In al doilea apare din nou Omul, sub titlul a”Pers?pective umaniste in literatura si arta”, expozeul fiind semnat de criticul literar Valeriu Rapeanu. a”Originalitatea literaturii si artei noastre deriva chiar din originalitatea si noutatea subiectelor abordate. Schimbarile sociale si morale pe care le oglindesc in cadrul unui proces complex de transfigurare si sublimare a intelesu?rilor au un profund impact asupra substantei artistice, asupra orientarii inspira?tiei, asupra diversificarii ipostazelor, stilurilor si formelor de expresie”, afirma Valeriu Rapeanu.
Citeste si:?Serial RL. “Personalitati romane pe coperta revistei Timea”. Ana Pauker era considerata de americani “cea mai puternica femeie din lumea”
Pagina mai contine si doua machete de reclama. Una pentru Fondul Plastic, care in 1972 a inceput a”producerea de culori pentru pictura, cu o gama diversificata (ulei, tempera, guase, acuarela, etc.), cu mare succes pe piata internationala, fiind de buna calitate si la preturi rezonabile”, potrivit site-ului Uniunii Artistilor Plastici. Cea de-a doua promova casa de discuri Electrecord, care anunta ca asteapta a”cu placere” comenzi.
Cuba nu invita turistii sa ?admire realizarile lui Fidel Castro
“O reclama de print este formata din doua parti: text si vizual. Macar una dintre cele doua ar trebui sa iti atraga atentia, sa te intrige, sa iti puna intrebari, sa te faca sa vrei sa afli mai multe despre produs. In cazul advertorialului din The Times, primul lucru pe care il vezi este fata lui Nicolae Ceausescu (probabil nu foarte cunoscuta in Marea Britanie in acel moment), iar primul lucru pe care il citesti, in afara de neatractivul titlu “Romania”, este un citat din acelasi Nicolae Ceau?sescu, scris intr-o limba de lemn destul de respingatoare pentru un cititor obisnuit al presei britanice, si care pe deasupra nu contine nici o infor?matie care ar putea trezi interesul”, este analiza suplimentului publicitar din cotidianul The Times realizata de scriitorul si scenaristul Alex Tocilescu, copywriter la agentia de publicitate Graffiti BBDO.
Pozitia acestuia este categorica. a”La intrebarea daca e vorba de o reclama buna, raspunsul este “Nu””. Printre argumentele folosite de Alex Tocilescu se numara faptul ca, de exemplu, cititorul nu stie care este concret produsul ce i se prezinta. a”Nu se vorbeste despre Romania ca tara turistica, ci despre o Romanie care a atins culmile socialismului, o Romanie protocronista, o Romanie cu un conducator destoinic si intelept, care nu doar construieste omul nou, ci mai si indruma oamenii de litere in directia potrivita. Cred ca Cuba (ca sa fac o comparatie cu o alta tara socialista) nu invita turistii sa admire realizarile lui Fidel Castro, ci sa stea pe plaja cu un Cuba Libre intr-o mana si o havana in cealalta”, a explicat ?copywriter-ul Graffiti BBDO.
Citeste si:?Serial RL. Personalitati romane pe coperta revistei Time. Ce au scris jurnalistii americani despre regele Carol al II-lea, “playboy-ul Balcanilor”
Alex Tocilescu este de parere ca, din perspectiva unui publicitar de astazi, textele sunt de necitit. a”Nu cred sa existe vreun copywriter intreg la cap care sa includa “centrele industriale” din Hunedoara, Resita, Galati, Pitesti si Brazi sau hidrocentrala de la Bicaz intr-o lista de posibile obiective turistice. Din perspectiva unui jurnalist, ele sunt pe alocuri destul de surprinzatoare; cine s-ar astepta sa gaseasca numele unor compozitori de muzica culta (Anatol Vieru, Aurel Stroe sau Laurentiu Profeta) …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *