Ce peste sa mancam?, se intreaba fiecare. „Pestele de mare contine mercur si metale grele!a”, iar? „pestele de ferma este hranit cu chimicale!a”, raspund adversarii acvaculturii.
Consumatorul, derutat in acest razboi al mesajelor, se agata de unele explicatii parca mai linistitoare: speciile care se hranesc cu plancton (la noi sunt multe, dar cunoscute larg sunt: sangerul, rosioara etc.) si cele pasnice (care nu se hranesc cu alti pesti, ci cu „maruntisuria” din ape si de pe fundul apelor) nu ar avea mult mercur, deci ar fi mai curate. Si mai ieftine! Apoi, pestele de captura este mai curat decat cel de crescatorie.
Dar cum stie consumatorul aceste lucruri la piata? Pentru ca cel mai adesea nu poate afla decat specia pestelui, insa nici pe departe locul recoltarii, data la care a fost capturat si alte aspecte foarte importante pentru siguranta si sanatate.
Asociatia Pro Consumatori (APC) a achizitionat 21 tipuri de semipreparate din peste si fructe de mare in vederea realizarii unui studiu privind calitatea acestora. Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti ai APC, coordonati de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut in vedere urmatoarele obiective:
Analiza informatiilor nutritionale
Ingredientele regasite in compozitia semipreparatelor din peste si fructe de mare pane analizate sunt urmatoarele: fileuri de cod Alaska Pollack, peste oceanic, creveti Litopenaeus vannamei, fileuri somon, carne tocata si gatita de calamari, cod Polor Pacific, fileuri de colin de Alaska, inele de calamari, faina de grau/orez/ovaz, ulei de floarea-soarelui, ulei de rapita, apa, zahar, drojdie, pesmet, amestecuri de fainuri, seminte, fibra de mazare, pudra de mustar, proteina din mazare, proteina din soia, aroma de crab, albus de ou, amidon din cartofi, amidon din orez, amidon din porumb, amidon din tapioca, amidon de grau, praf de paprika, praf de curcuma, albus de oua praf, amestec de condiment, ceapa, usturoi, marar, boia de ardei, pudra de mustar, proteine din mazare, dextroza.
?La un sfert din produsele analizate nu se cunoaste specia de la care provine carnea de peste.
?Cantitatea de fructe de mare din semipreparatele? de acest tip nu depaseste 40%.
Cantitatea de peste din semipreparatele pe baza de peste pane variaza intre 22% si 65%.
Surimi cu 25% carne de peste si 8 aditivi, din care trei potentiatori de gust si trei coloranti, respectiv carmin, capsantina si dioxid de titan.
86% din produsele analizate contin amidon din cartofi.
Fata de pestele si fructele de mare proaspete, cantitatea de nutrienti din semipreparate este foarte mica, dupa cum urmeaza: proteine intre 8 si 13,8 grame/100 grame produs; grasimi intre 3,8 g si 9 grame/100 grame produs, cantitate influentata si de adaosurile proteice de origine vegetala, dar atentie, in aceaste cantitati de grasimi se regasesc si grasimile vegetale din uleiurile vegetale folosite la realizarea semipreparatului. Trebuie avut in vedere ca aceste produse contin sare intre 0,87 grame si 1,8 grame/100 grameprodus.
„Analizand obiectiv starea alimentatiei si luand in consi-derare toate opiniile privitoare la hrana noastra, constatam ca sunt si multe opinii care avertizeaza asupra unor riscuri certe ori presupuse ale consumului de peste si fructe de mare. Se aduc in discutie fapte evidente care conduc la nevoia de vigilenta: poluarea oceanelor? se reflecta in continutul mare de toxine (indeosebi mercur) din carnea speciilor oceanice si marine; nu mai putin tehnicile „industriale” de crestere a pestelui si speciilor avatice comestibile au devenit tot mai dependente de produse chimice (furaje, tratamente), cu efecte grave asupra sanatatii consumatorilor. Speciile carnivore si in general cele situate in verigile finale (rechinii, pestele spada, tonul alb) ale lanturilor trofice sunt cele care acumuleaza cele mai multe toxine; fata de speciile cu care se hranesc, rapitorii pot avea concentratii de mercur de pana la zece ori mai mari. Se mai intelege ca acumularea de mercur si metale grele sporeste odata cu varsta, deci pestii batrani sunt mai contaminati decat pestii tineri. O problema speciala tine de incidenta? ridicata a alergiilor in randul consumatorilor de crustacee. Un alt aspect care ar trebui sa-i preocupe pe consumatori este si cel legat de posibilele toxine ce pot exista in carnea unor specii de peste. Toxinele din peste si fructe de mare provin fie din corpul lor (sunt unele toxine specifice anumitor specii, concentrate in icre, organe sau muschi), fie din mediul extern (prin hrana, contaminare post-recoltare etc.). Circa 300 de specii de peste si moluste din recifele coraliere contin ciquatoxina, o lipida hidroxilata care produce la om disfunctii neurologice, diaree, dureri de cap si dureri musculare; in cazuri severe si in trupuri slabite produce paralizie, convulsii si moarte. Toxina denumita saxitoxina, specifica molustelor, are actiune inhibitoare asupra respiratiei si inimii. Toxina botulinica este produsa in peste de microorganismul Clostridium botulinum tip E; este specifica pestelui netratat termica”, a explicat? prof. univ. dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Stiintele Consumatorului si Managementul Calitatii, ASE Bucuresti.
„Din pacate, asistam la un proces de denaturare legala a unor produse alimentare traditionale cu pondere mare in consumul populatiei, in care ingredientul principal, de cele mai multe ori carnea de peste , a fost diminuat considerabil. In cele mai multe situatii, aceasta se regaseste in produsul finit in cantitati mai mici de 50%, iar locul condimentelor a fost preluat de catre aromele artificiale si potentiatorii de gust. De exemplu, surimi, care este un produs alimentar traditional japonez si la care pentru obtinerea unui kg de produs se folosesc 4 kg de carne de peste, in varianta industriala contine un sfert carne de peste si trei sferturi chimicale si materii prime de origine vegetala. Totodata, la produsele congelate comercializate in ambalaje din diverse tipuri de materiale, consumatorii trebuie sa verifice starea ambalajului, adica acesta sa fie etans, sa nu fie murdar, deci sa asigure salubritatea produsului. In privinta datei durabilitatii minimale, adica a termenului de valabilitate, este de preferat sa se achizitioneze produsele cu termen de valabilitate cat mai aproape de momentul congelarii, deoarece valoarea nutritiva a acestora scade pe masura ce produsul se apropie de expirarea termenului de valabilitate. Nu in ultimul rand, consumatorii trebuie sa urmeze cu strictete instructiunile de pastrare a produselor congelate care apar pe ambalajul acestora, pestele fiind un produs perisabil si in care se dezvolta foarte repede anumite bacterii, stiut fiind faptul ca in pestele pastrat la temperaturi mai mari de 10 grade Celsius se dezvolta Vibrioparahaemolyticus, generatoare de gastroenteritea”, a aratat conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedintele APC.
Odata cu libertatea a venit si posibilitatea de a calatori. Romanii au inceput sa plece, unii in vacanta, altii la munca, iar un drum de cateva ore in afara tarii, cu masina sau avionul, este acum rutina pentru multi dintre noi. Si nu-i rau, ba chiar e foarte bine, arata si dr. Florin Ioan Balanica, specialist in medicina personalizata, nutritie si nutrigenomica, fondator al „Scolii pentru Sanatate si Longevitatea”, membru al „Academiei Americane de Nutritie si Dieteticaa”, reprezentant pentru Romania al „Organizatiei Europene pentru Medicina Stilului de Viataa” (ELMO).
„Vedem cum traiesc altii, invatam, ne punem in fata unor situatii inedite, a unor culturi diferite si putem compara. Aceasta oportunitate catre deschidere aduce cu ea si provocari, lucruri noi cu care nu eram obisnuiti. De exemplu, mancarea! Generatia mea nu a crescut cu avocado, papaya sau fructe de mare. Eram bucurosi daca prindeam alimentele de baza, la coada vesnica de la alimentara. Dar, vremurile acelea au trecut, acum putem accesa orice, oricum, oricand, la orice magazin si pentru orice buzunar. Dar cum facem sa alegem in mod corect si sanatos pentru noi? Informatiile …
