Sarbatoarea de Paste, simbol al renasterii si al reinvierii, este?una dintre cele mai importante sarbatori ale romanilor.?In perioada interbelica, perioada de maxima dezvoltare economica?a Romaniei, oamenii acordau o importanta aparte acestei sarbatori.?Oamenii isi?faceau vizite, mergeau la biserica in noaptea de Inviere pentru a lua lumina, pregateau oua rosii, pasca,?cozonaci, friptura de miel si un vin bun.?Se cumparau haine noi si mai toti incercau sa respecte traditiile locului.
VEZI SI ?Reteta pentru masa de Paste: Pasca umpluta cu smantana
a”In ajunul sarbatorilor, fiecare fata isi pregateste o camasa noua dupa ultima moda, care dupa dorinta si ravna eia?? . Camasa trebuie lucrata nu numai cu mare ingrijire dar si cu multa curatenie, caci nu are voie s”o spele trei saptamani si in tot acest interval trebuie sa ramaie a”tot ca noua”. Fata care si-a cusut o astfel de camasa ia in seara de ajun o cofa si trei fire de busuioc si merge sa scoata apa din raul care curge prin apropiere. Se intoarce apoi acasa, recitand pe drum versurile unui farmec care ii va asigura succesul la joc. In pragul usii, ea bea de trei ori apa din cofa si incheia farmecul cu o zicala.?A doua zi de dimineata, adica in ziua de Pasti, pe cand canta cocosii a treia oara, fata porneste in faptul zilei la rau pentru a-si lua a”apa de dragoste si frumusete”, scria in articolul?a”Obiceiuri si farmece de Pasti” – numarul special de Pasti din 27 aprilie 1932 al revistei a”Ilustratiunea romana”.
VEZI SI ?Reteta pentru un Paste cu bucurie: Cozonaci moldovenesti
Cei superstitiosi aveau farmece legate si de binele casei: iarba verde se imprastia pe pragul usii pentru ca toti ai casei sa o calce pentru a fi sanatosi, …
