Femeile au in prezent mai multe de facut ca niciodata. La serviciu, sarim peste pranz si facem ore suplimentare. Acasa, suntem responsabile de cea mai mare parte a muncii casnice si de in?grijirea copiilor. Si cine are grija de parinti si socri atunci cand se imbolnavesc? Noi le facem pe toate. Rezultatul? Femeile sunt frecvent supra?solicitate si simt ca pierd controlul. Stresul necontenit ne perturba pacea interioara si ne afecteaza, de asemenea, sanatatea.
Pana la 40% dintre persoanele care lucreaza considera ca resimt un stres „important” la serviciu. Iar in cazul femeilor, stresul continua si acasa. Cercetatorii au descoperit ca inclusiv femeile care obtin satisfactii???? profesionale mari au niveluri semnificativ mai crescute ale hormonilor de stres in timpul si dupa serviciu, din cauza respon?sabilitatilor de acasa.
Stresul si reactia organismului fata de acesta prezinta si aspecte favorabile. La urma urmei, poate ca nu v-ati trezi dimineata daca nu ar trebui sa infruntati vreodata pericolul fizic, raspunsul la stres v-ar putea salva viata. Dar cand stresul devine cronic, poate afecta relatiile, poate perturba somnul odihnitor si chiar suprasolicita arterele.
Lucrurile nu trebuie sa se desfasoare altfel. Stresul nu este reprezentat de un termen-limita, un ambuteiaj sau de fiul adolescent si necoope?rant – este modul in care reactionati la mediu. De aceea, o femeie care vede o coada lunga la un supermarket poate simti ca isi pierde rabdarea, in timp ce alta se relaxeaza pur si simplu si rasfoieste o revista si asteapta.
Organismul si stresulTinzand sa privim stresul ca fiind nociv pentru psihic, in general nu luam in considerare potentialul nociv al acestuia pentru corp. Dar efectele de ordin fizic ale stresului sunt profunde. In timpul perioadelor de stres, sistemul nervos declanseaza eliberarea hormonilor de stres: adrenalina, neorepinefrina si cortizonul. Ele stimuleaza teoretic orice sistem din organism. De exemplu, determina trecerea glucidelor si lipidelor in fluxul sangvin pentru a furniza rapid energie. Tensiunea arteriala creste, iar pulsul se accelereaza, pentru a stimula circulatia sangelui catre muschii de la nivelul membrelor superioare si inferioare. Respiratia se amplifica, ceea ce furnizeaza musculaturii o cantitate mai mare de oxigen.
Sangele coaguleaza mai usor ca preventie in fata unor leziuni, iar transpiratia creste, pentru a raci organismul in aceasta stare de activare.Raspunsul la stres apare foarte rapid. Este proiectat pentru a va salva viata in situatii de urgenta. O data ce pericolul a trecut, organismul revine treptat la starea normala.
In majoritatea zilelor, bineinteles, stresul nu reprezinta o amenintare de ordin fizic. Stresul consta in presiunea timpului, diversitatea si greutatea responsabilitatilor. Dar efectele …
