UPDATE.? a”Un secol de dor”, Targu Lapus, 5 decembrie 2018. Va rog pe dumneavostra, oameni ai presei, si pe dumneavoastra, cei care ma urmariti, sa preluati aceste randuri, exact asa cum sunt ele.
La Tirgu Lapus m-am dus cu tot sufletul, fara nicio pretentie de absolut niciun fel, atunci cand autoritatile locale mi-au lansat invitatia. De altfel, ca sa fim bine intelesi, vreodata n-a existat vreo pretentie a mea de la locul unde m-am nascut, ba am cautat sa ridic zona in fiecare an, printr-o serie de evenimente cu artisti de mare calibru, cu televiziuni, cu presa, organizate inclusiv la casa unde m-am nascut, in satul Stoiceni.
La Tirgu Lapus am venit absolut extenuat, in urma unei serii grele de 8 concerte, in 6 zile, cu 3 ore de somn pe noapte, dar cu sufletul plin ca sunt asteptat acasa cu multa bucurie si mult drag, sa ne cinstim istoria. Am venit sa spun o poveste despre eroii Lapusului, despre parintii nostri, ai tuturor lapusenilor. Am venit sa citesc scrisorile lor de razboi, pe care cu multa truda le-am cautat in Arhivele Nationale si pe care le-am legat in cantec cu toata inima. Am venit sa le dau suflet din sufletul meu, in ceea ce numesc act artistic, pe care oricat de mult as fi pus pe rug, la ars, pentru iesirea mea, de care imi pare extrem de rau, l-am transpus in scena de patruzeci de ani, cu aceeasi emotie si acelasi consum. Dar de data aceasta, am venit sa il dau ofranda strabunilor mei, si ai nostri, ai lapusenilor. Cu multa inima am venit.
Dincolo de datele organizatorice despre care nu vreau sa comentez, am asteptat calm si disciplinat un numar considerabil de ore sa pot intra in scena. Mult peste ora initiala a inceperii concertului. Am intrat in scena, am inceput concertul. Apoi, l-am intrerupt, izbucnind intr-un moment de tensiune, de oboseala, de neintelegere a actului meu artistic in acest context.
Regret faptul ca atitudinea mea a fost interpretata gresit. Contextul in care m-am exprimat a fost unul care ma face sa readuc in atentie o problematica tot mai prezenta in salile de concert de la noi – conduita pe care trebuie sa ne-o asumam in egala masura, artisti si public, atunci cand construim un act cultural. Chiar daca uneori e vorba de ai nostri, cei de acasa. De la punctualitate, pana la vestimentatie si terminand cu folosirea telefoanelor mobile in timpul unui spectacol. Atat noi, cei din scena, cat si publicul.
Iertare celor care se aflau acolo si au respectat toate cele de mai sus. Atunci cand intri in scena, sa te daruiesti publicului, si mai ales in contextul istoric in care ne aflam, sensibilitatea si senzitivitatea devin acute. Incarcatura emotionala pe care o presupune pregatirea mea pentru fiecare concert pe care-l sustin, indiferent de …
Grigore Lese a facut scandal pe scena, la propriul concert. Artistul a refuzat sa mai cante. Artistul a explicat iesirea nervoasa VIDEO
