Partidele fac si desfac scenariile de guvernare dupa alegeri. Fiecare lider se bate cu pumnul in piept arogandu-si paternitatea viitorului executiv, facand din obtinerea calitatii de premier o chestiune de onoare. In paralel, politicienii se pregatesc pentru lupta interna in goana dupa un portofoliu ministerial.
Mai toate formatiunile politice ce-si numara sufragiile in doua cifre si-au anuntat intentia de a guverna. Chiar si UDMR, eternul nelipsit de la actul guvernarii se gandeste la prelungirea sejurului la Palatul Victoria pentru inca patru ani.
Externele, Internele si Justitia, cele mai disputate la PSD
In PSD, fiecare social-democrat de frunte isi face calcule febrile. Cu cele mai mari sanse in a obtine cel mai bun scor electoral, PSD vizeaza de altfel acapararea celor mai multe ministere in cadrul unui viitor guvern de coalitie, fie alaturi de un alt partid, fie cu mai multe formatiuni politice.
Singura necunoscuta clara pare a fi nominalizarea pentru postul de premier, opozitia preedintelui Traian Basescu fata de o eventuala desemnare pentru acest post a lui Mircea Geoana deschizand mapa scenariilor in PSD.
Multi dintre social-democrati se vad insa deja la guvernare, iar unii se considera ministri din umbra. Victor Ponta este pretendent la fotoliul de la Justitie. Un posibil rival ar putea fi Cristian Diaconescu, ce are un evantai de ministere in minte, pe principiul daca acolo nu este posibil, poate dincolo. Pomenit de o parte din pesedisti ca o varianta pentru calitatea de premier, senatorul Diaconescu s-ar multumi cu numirea sa la Aparare, in timp ce Titus Corlatean, secretarul general al PSD este unul din aspirantii la fotoliul de la Externe. Postul il ispiteste si pe Diaconescu in eventualitatea in care Apararea nu-i va reveni in urma negocierilor ce vor avea loc cu alte partide.
Vicepresedintele PSD, senatorul Ion Toma, este cel mai vehiculat nume atunci cand se aduce in discutie portofoliul Ministerului Dezvoltarii Regionale. Vicepresedintele Constantin Nita ar putea ocupa un loc la ministerul Economiei sau in fruntea unui minister separat al Energiei.
Intrat in vizorul Parchetului pentru presupuse insusiri ilegale de fonduri europene, vicepresedintele PSD Liviu Dragnea se vrea nominalizat tocmai in fruntea Internelor si Administratiei Publice. Si deputatul Gabriel Oprea viseaza la acelasi minister, insa spre deosebire de Dragnea, nu este sustinut de Geoana.
Actualul sef al Senatului, Ilie Sarbu, ar da oricand aceasta functie pentru Agricultura, iar tizului sau, Marian Sarbu, i-ar surade calitatea de ministru al Muncii. Mai tanarul deputat Nicu Banicioiu s-a zbatut foarte mult in campanile electorale ale PSD, atat la locale, cat si la parlamentare. Explicabil de vreme ce tinteste Ministerul Tineretului si Sportului, unde pretentii similare ar avea si Ecaterina Andronescu.
Din partea segmentului feminin, Rodica Nassar este cel mai pomenit nume pentru Sanatate, dar Cultura ar putea reprezenta o varianta de rezerva. Dan Nica este gratulat deja de partizanii sai din partid cu titulatura de ministru la Transporturi.
Coordonatorul campaniei PSD, Miron Mitrea, si-ar rezerva o functie de vicepremier intr-un guvern de la care se asteapta sa aiba mai multe posturi de acest gen pentru a multumi eventualii parteneri de guvernare. In caz contrar, Transporturile ar constitui o oportunitate pentru Mitrea.
Aliati cu PSD in campania pentru parlamentare, conservatorii se gandesc sa participle la masa impartirii ministerelor. Un eventual post de vicepremier, IMM-urile pentru Silvia Ciornei, plus mai multe locuri de secretari de stat si sefii de agentii. Se are in vedere si readucerea lui Codrut Seres in viitorul guvern, sustin unele surse din partid.
Aripa conservatorilor, versus tineretul PD-L
In tabara democrat-liberala numele lui Emil Boc este din ce in ce mai mult asociat de colegii de partid cu calitatea de premier. Desi Theodor Stolojan a fost facut cunoscut inainte de campanie ca varianta cea mai probabila pentru aceasta functie, opozitia manifestata de PNL si PSD fata de o astfel de propunere i-a silit pe cei din PD-L sa se gandeasca la variante de rezerva. In tabara ardeleana, Boc este perceput ca unul dintre potentialii premieri.
La capitolul portofolii, in PD-L se da o lupta intre aripa conservatoare, care sustine pentru aceste posturi ministrii vechi si un curent care ar vrea nume noi, recrutate in special din rindurile tinerilor.
Favoriti la ministere sunt, in general, fostii ministri PD din guvernul Tariceanu I. Portofoliul Finantelor pare a fi dorit de Adriean Videanu, coautor al programului de guvernare impreuna cu Valeriu Stoica. Favorita a presedintelui Basescu, Monica Macovei este data ca sigura pentru un nou portofoliu la Justitie, desi este pomenit in context si numele deputatului clujean Daniel Buda.
Sulfina Barbu – sefa Organizatiei de Femei PD-L s-ar califica pentru o noua nominalizare la Ministerul Mediului, Economiei sau in zona absorbtiei fondurilor comunitare. Ministerul Economiei l-ar dori si fostul vicepremier Gheorghe Pogea. Lui Gheorghe Pogea i s-ar oferi un Minister al Energiei si Resurselor.
La randul sau, secretarul executiv al partidului Mircea Toader ar putea avea sanse pentru Ministerul de Interne numai in cazul in care Vasile Blaga, secretarul general, ar avea o alta tinta executiva. De altfel, de numele lui Blaga a fost legat si un viitor minister al Descentralizarii, Internelor si Reformei Administrative.
Transporturile ar putea fi disputate in PD-L: Radu Berceanu, in prezent fara functie de conducere in partid, are un concurent in Anca Boagiu, ce arunca insa un ochi si spre problematica afacerilor europene. Un alt nume vehiculat pentru acest minister este cel al lui Razvan Murgeanu, iar pentru Pogea un astfel de minister nu ar fi de lepadat.
Gheorghe Flutur, Valeriu Tabara si Marian Hoinaru s-ar dori ministri la Agricultura, iar Cristian Radulescu, deseori criticat pentru prestatia sa ca lider de grup la Camera Deputatilor, la Sanatate.
Cu ambitii de ministru deja facute publice in aceasta campanie, deputata Monica Iacob-Ridzi este luata in calcul la Educatie sau la un viitor Minister al Tineretului si Sportului. Tot pentru Educatie are intentii similare si fostul ministru Mircea Miclea.
Apararea ar fi rezervata pentru consilierul prezidential Mihai Stanisoara, desi in unele cercuri este pomenit si vicepresedintele Sorin Frunzaverde, actual detinator al sefiei CJ Caras-Severin. La Ministerul Muncii, Gheorghe Barbu, fost ministru de profil are un cotracandidat in Roberta Anastase.
Cu mai putine sanse pentru Externe este privit Mihai-Razvan Ungureanu, fost ministru de resort, desi a colaborat bine cu Traian Basescu. Un alt nume mai bine cotat pentru aceasta functie este cel al fostului ambasador si actual candidat la parlamentare, Toader Paleologu. El a mai fost in trecut dorit pentru aceasta functie, dar de catre liberali, care cautau un nou ministru de Externe dupa demisia lui Ungureanu. La acea vreme, Paleologu a refuzat insa oferta PNL.
Cumetrii si anticumetrii in PNL
Constienti ca vor fi vioara a treia dupa alegeri, liberalii par decisi totusi sa negocieze de pe pozitii forte functia de premier si obtinerea a cel putin 3-4 ministere cheie. Si in acest partid exista mai multe tabere dispuse sa negocieze separat cu PSD sau PD-L pentru formarea noului guvern: grupul lui Relu Fenechiu, cel care il sustine pe Calin Popescu-Tariceanu si gruparea lui Crin Antonescu, Norica Nicolai si Ludovic Orban.
„Parintele” cumetriilor de partid, Relu Fenechiu vizeaza de altfel portofoliul Transporturilor, de departe acest domeniu anuntandu-se a fi cel mai disputat de partidele politice in perioada post-electorala.
Teodor Melescanu si-ar dori prelungirea sejurului in fruntea Apararii daca negocierile vor duce la pastrarea acestui minister in curtea liberala. Varujan Vosganian este un alt nume apropiat cercului lui Tariceanu, continuarea mandatului la Finante sau in fruntea unui minister al Economiei fiind de dorit.
De cealalta parte, Norica Nicolai incearca atingerea unui mai vechi deziderat: portofoliul Apararii, in timp ce tehnocratul Dacian Ciolos este mentionat, pentru buna sa imagine, in planurile liberale la Agricultura.
Nici un guvern fara UDMR
UDMR ar vrea sa faca parte la randul sau din viitorul cerc de putere, in ciuda declaratiilor bombastice de campanie aruncate de restul actorilor politici cu privire la excluderea Uniunii din viitoarele scenarii de guvernare. Daca programul de guvernare va fi „potrivit”, iar partenerii vor fi „de incredere”, a lasat sa se inteleaga recent liderul Uniunii, Marko Bela.
Politicienii din UDMR mizeaza pe crearea unui guvern de coalitie postelectoral, in care voturile propriilor parlamentari sa le ofere posibilitatea obtinerii unor ministere necesare pentru propriile obiective: cel al Dezvoltarii si Lucrarilor Publice, impreuna cu portofoliul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si eventual alte agentii care sa le ofere acces la fondurile ce tin de infrastructura si administratia locala.
