Laura Botolan era in Piata Universitatii printre protestatari. Langa ea, un pusti – Dan Sasu – din Timisoara, cu o chitara, zdranganea. Laurei i-a venit sa scrie repede versurile „Imnului Golanilora”, de „parca mi-au iesit direct din sufleta”.
Nu-i place sa vorbeasca despre ea. A cantat prima data imnul in mijlocul strazii, stand pe jos impreuna cu Dan Sasu.?Apoi, cei care au auzit-o au trimis-o in balcon, unde cantecul a fost modelat de Cristian Paturca, care l-a transformat in hitul Golaniei.
Cum a facut si cu celealte texte scrise de Laura, dintre care cutremuratorul „Golan post-mortema”.
A avut momentele ei de celebritate anonima, ascunsa in cotlonul balconului Universitatii.
Dar in memoria colectiva a participantilor la mitingul din Piata Universitatii ca autor al „Imnului Golanilora” a ramas Cristian Paturca.
Laura a crezut in idealurile revolutiei si ale protestatarilor din Piata Universitatii.
Atunci scria versuri si compunea cantece. Acum picteaza. Are si expozitii. Isi semneaza lucrarile cu pseudonim. Nu prea vrea sa vorbeasca despre ea, cea de atunci, din aprilie-mai 1990.
„Stateam in camerele de sus, la balcon, fredonam melodii si incercam sa facem ceva nou si incurajator, sa nu plece lumea. ?Imi amintesc ca un reporter de la CNN ne-a luat un interviu mie si lui Piti (Paturca – n.n.). Piti a insistat sa mergem in anticamera wc-urilor, sa ne inregistreze acolo. Acolo ne-au inregistrat (a??) Eu nu prea stateam la poze si la interviuri. Chiar si in momentul lansarii primului disc am declarat celor de la „Romania libera” ca piesele erau ale Pietei. Si eu am participat la inregistrarea discului, vocea mea se aude pe acoloa”, relateaza Laura Botolan.
Portretul sau de artista il face Cristian Paturca, cel care a compus linia melodica a textelor ei, transformandu-le inhituri din balconul Universi?tatii.
Paturca o descrie in volumul sau de memorii de sub balconul Universitatii, denumit sim?bolic „Mi-e greu titlul de eroua”. Titlul cartii este un vers din cantecul „Golan post-mortema” scris de Laura Botolan. „Am mai spus ca versurile Laurei Botolan cantau singure. De unde sa stiu eu ca acest cantec („Golan Post-mortem” – n.n.) va pune in genunchi, cu lumanari aprinse, mari de oamenia?? De unde sa stiu eu ca acest cantec ma va insoti toata viata, in toata zbuciumata mea cariera.
Ca-l vor asculta presedintele tarii, presedintele SUA, Papa Ioan Paul al II lea. Cantecul a izvorat pur si simplu (a??) „Golan post mortem” asa s-a nascut. Am scris un cantec simplu, direct, de la suflet la suflet, care avea sa devina un simbol a ceea ce se numeste peste ani „Fenomenul Piata Universitatii”a”, consemneaza Paturca in memoriile sale scrise sub forma de dialog cu un prieten.
La postul de radio Europa Libera, emisiunea „Actualitatea romaneascaa” se deschidea cu „Imnul Golanilora”. Cum mergeam seara de seara in Piata Universitatii, in memoria mea se „auda” si acum versurile Laurei Bodolan si vocea lui Cristian Paturca.
In special sfasietoarea melodie „Golan post-mortema”.
Pe Laura Botolan, fata timida din balconul Universitatii o descriu cel mai bine versurile cantecelor sale, pe care le redam alaturat.
„Mi-e greu titlul de eroua”
Cristian Paturca nu ar trebui sa intre intre anonimii Pietei Universitatii pentru ca atunci, in aprilie -mai 1990, a fost celebru. Tanar, frumos, cu voce tulburatoare, atragea fetele. Avea un fel direct de-a fi, de-a se exprima frust, la granita cu vulgaritatea.
Asa cum, de altfel, isi face autoportretul in cartea sa a”Mi-e greu titlul de eroua”- jurnal al balconului Pietei Universitatii.
Cristian Paturca a ajuns acolo din intamplare: a fost platit „de o fata, Florina, de la Grupul Independent pentru Democratie- GIDa” sa se ocupe „vreo trei zilea” de sonorizarea Pietei Universitatii, dupa deschiderea balconului in seara zilei de 24 aprilie 1990, unde urmau sa vina „vreo 600 de persoanea”. Fata era dispusa sa plateasca oricat pentru inchirierea aparaturii, de la Casa de Cultura a Studentilor. Florina fusese trimisa de Marian Munteanu.
Paturca noteaza ca lumea s-a adunat in Piata dupa ce s-a transmis in direct la TVR o sedinta CPUN (Parlamentul provizoriu) in care Ion Iliescu i-a facut golani pe protestari. Lumea a inceput sa se adune cu etichete de „Golana” pe piept, pe sepci si cu comentarii pline de umor. Piata s-a umplut de golani-medici, golani-muncitori, golani-profesori, golani-elevi, golani peste golania??
Inca din seara de 24 aprilie, Cristian Paturca a trecut de la „butoanea” (sonorizare) la cantat,? dupa ce Mihai Gheorghiu, adjunctul lui Marian Munteanu de la Liga Studentilor, i-a spus ca „e aici o fata, Laura Botolan, care? are un text? genial cu „Mai bine mort, decat comunist”, dar nu are chitaraa”. Gheorghiu i-a mai spus: „Sa stii, Cristi, cantecele astea militante au un impact extraordinar asupra multimii, sunt cele directe si sincere? discursuria?? o sa mai vina un baiat cu chitara, Stelian Maria, si mai avem un baiat, Vlad Galisa”.
A montat aparatura pentru sonorizare in balcon in seara de 24 aprilie. A iluminat si balconul, care devenise scena.? Si, in loc de „vreo trei zilea”, a ramas pana la inchiderea balconului, dupa alegerile din 20 mai, cand Ion Iliescu a ocupat fotoliul de presedinte la Palatul Cotroceni, iar Petre Roman si-a instalat guvernul la Palatul Victoria.
Cristian Paturca nu a avut zile usoare in Piata Universitatii. A fost amenintat, urmarit de masini ale serviciilor secrete. Una era postata chiar in fata imobilului in care locuia. Avea obiceiul sa stea pana spre dimineata in Piata Universitatii si mergea pe jos acasa. Era insotit de fiecare data de o masina.
„Cred ca-si faceau praf ambreiajele ca sa mearga in ritmul meua”, noteaza cu umor cantaretul in jurnal.
Intr-o noapte, spre dimineata, o masina de-a lor, de-a baietilor cu ochi albastri, s-ar fi oprit langa el si prietenul sau cu care colabora in Piata Universitatii. Au urcat in autoturism, au fost plimbati prin oras, timp in care au fost sfatuiti ?sa paraseasca Piata Universitatii.
Cristian Paturca a ramas acolo. Pe langa textele Laurei Botolan, a compus muzica si pentru textile lui „dr. Barbia” ( Petre Constantin – n.r.). „Jos comunismula”, scris de Barbi, a devenit hit. Paturca a cantat in balconul-scena si cu Vali Sterian, care electriza multimea cu „Vino, Doamne/Sa vezi ce-a mai ramas din oamenia”.
Au mai cantat Alexandru Andries, si naistul Gheorghe Zamfir.
Desi bolnava, a venit in balcon si celebra cantareata?Ioana Radu, ca sa se declare „golancaa”.
File din jurnal.?Seara „apoteoticaa”
Cristian Paturca a notat in jurnalul sau: „Atmosfera feerica.?Am pasit in balcon. Piata deja canta „Mai bine mort decat comunist”. Am atacat tare. Mai hotarat ca prima …
Hiturile „Golanieia”. Versurile Laurei Botolan cantau singure:”Mama, azi nu vin acasa /Stau in Piata pana-n zoria”
