Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, 47 de ani,?declara ca UDMR nu a cerut ajutorul Budapestei pentru sustinerea noului proiect privind autonomia Tinutului Secuiesc. In plus, proiectul nu are ter?men de punere in practica, fiindca, dupa cum spune liderul UDMR,? „atunci cand astepti de 100 de ani sa fie respectate principiile Declaratiei de la Alba Iulia, un an, doi, trei nici nu mai conteazaa”.
Kelemen sustine ca el? nu a spus „niciodataa” ca „proiectul privind autonomia culturala sau acest proiect privind autonomia ar fi in limitele Constitutiei, dar nici nu ma poate opri cineva sa vorbesc despre un proiect care necesita revizuirea Legii fundamentalea”. In viziunea presedintelui UDMR, Romania are nevoie de o noua Constitutie, care in viitor ar putea cuprinde si propunerile anuntate de Kelemen Hunor. Viziunea maximalista a proiectului Autonomiei Tinutului Secuiesc este doar pentru dezbatere, pentru a vedea ce si cat din el ar putea accepta romanii. Kelemen Hunor crede astfel ca fiecare punct al proiectului poate fi dezbatut si negociat cu societatea. In ceea ce priveste atentionarea directorului SRI, care spunea nu de mult ca propaganda ungara ar putea sa? se transforme „in masuri operationale pe teritoriul Romanieia”, inclusiv „obtinerea fortata de autonomie teritorialaa”, liderul UDMR raspunde ca? „seful SRI nu este un actor politica” si ca „aprecierile politice din partea serviciilor secrete sunt extrem de interesante, dar nu sunt necesarea”.
Ati lansat proiectul privind Autonomia Tinutului Secuiesc fara sa inaintati vreun termen. In cat timp credeti ca ar putea deveni realitate?
K.H.: Nu cred ca factorul timp este foarte important. Dezideratele referitoare la autonomie exista in programele noastre inca din 1993, dar pentru comunitatea maghiara aceste asteptari implinesc in curand 100 de ani. Mult mai important este sa discutam cat mai rational si daca se poate cu argumente si sa-i convingem pe romani ca ceea ce ne propunem si dorim noi nu lezeaza in nici un fel Romania. Mai mult, Romania devine mai puternica daca relatiile romano-maghiare sunt rezolvate, de aceea noi nu ne propunem nici un termen.
Totusi, orice proiect de acest fel este, in genere, insotit de o strategie care presupune termene de acomodare si de punere in aplicare. Va ganditi la 5 ani sau la 25 de ani?
K.H.: Cand astepti de 100 de ani sa fie respectate principiile Declaratiei de la Alba Iulia, un an, doi, trei nici nu mai conteaza.
E vorba despre un proiect pe termen mediu sau lung?
K.H.: Deocamdata este important sa avem o abordare corecta si sa incercam sa demontam prejudecatile care umbresc relatia romano-maghiara. Ceea ce ne dorim noi nu este impotriva romanilor si a Romaniei. Acest proiect poate fi implementat doar daca societatea romaneasca, o parte semnificativa a acesteia, va fi de acord, iar Parlamentul il aproba. Nu putem da termene, inainte de a incepe un dialog consistent cu toata societatea romaneasca.
Deci va ganditi mai degraba la un termen de lunga durata?
K.H.: Da, cred ca va dura, mai ales ca exista inca frica unor romani care cred ca se mai poate rupe ceva din teritoriul tarii. Dar UDMR spune mereu ca orice deziderat al comunitatii maghiare este conceput in interiorul statului unitar roman si indivizibil.
Ati mentionat modelul Tirolului de Sud ca punct de plecare pentru proiectul de autonomie al UDMR, dar in acel caz principalul rol in obtinerea autonomiei pentru vorbitorii de limba germana din Italia l-a jucat Austria. Ar putea face acelasi lucru Budapesta pentru maghiarii din Romania?
K.H.: Nu, fiindca sunt totusi cazuri diferite: in anii „50, „60 si pana cand a fost votata legea autonomiei Tirolului de Sud era o alta situatie in relatiile dintre Italia si Austria. Eu nu din acest punct de vedere faceam trimitere la aceasta lege. Budapesta spune de 20 de ani ca sustine dezideratele comunitatii maghiare, indiferent unde se afla, in Romania, Slovacia, Serbia sau Ucraina. E suficient ca Ungaria sa spuna acest lucru. Nu trebuie ca Budapesta sa dea solutia, noi nu i-am cerut Guvernului ungar sa negocieze pentru noi si nici nu-i vom cere.
Deci nu credeti ca Budapesta v-ar putea sprijini in obtinerea autonomiei teritoriale, asa cum a facut-o Guvernul de la Viena pentru comunitatea de limba germana din Bolzano?
K.H.: Nu, nici Budapesta, nici Bru?xelles-ul. Eu m-am referit la modelul Tirolului de Sud, ca la o formula de autonomie functionala.
Spuneati cu ocazia lansarii proiectului privind autonomia Tinutului Secuiesc ca este vorba despre un document „legal, constitutional si legitima”, dar mentionarea limbii
maghiare ca „limba oficialaa” alaturi de cea romana in Tinutul Secuiesc?contravine Art. 13 din Constitutie,?care precizeaza ca „in Romania,?limba oficiala este limba romanaa”.
K.H.: Nu m-am referit la proiect in sine atunci cand am spus ca este constitutional, am spus ca orice deziderat de acest fel este constitutional, legitim si democratic. Nu pot accepta ca nu pot vorbi despre acest lucru, chiar daca nu se incadreaza in limitele actualei Constitutii, fiindca atunci nu se poate discuta nici despre monarhie, nici de regiuni administrative. Din punctul nostru de vedere este o propunere constitutionala: ma refer la principiul dreptului la libera exprimare. Nimeni, nici chiar Constitutia nu-mi interzice sa propun o dezbatere publica despre un anumit subiect.
Deci proiectul este neconstitutional?
K.H.: Da, la fel ca si amendarea prezentei Constitutii. Amendamentele aduse legii fundamentale pot fi considerate de asemenea neconstiuttionale fiindca schimba ceva din actuala Constitutie. Eu am spus, si am fost criticat de adversarii nostri din comunitatea maghiara, ca in limitele Constitutiei pe care o avem astazi, nu se poate obtine nici autonomia culturala, nici cea regionala. Curtea Constitutionala nu a acceptat modificarile facute la proiectul de amendare a Constitutiei, ceea ce inseamna ca trebuie sa ne gandim la o noua Constitutie. In aceasta Constitutie nu se pot face modificari esentiale. Eu nu am spus niciodata ca proiectul privind autonomia culturala sau acest proiect privind autonomia ar fi in limitele Constitutiei, dar nici nu ma poate opri cineva sa vorbesc despre un proiect care necesita revizuirea legii fundamentale.
Chiar si asa, exista niste limite ale revizuirii, care de pilda, precizeaza ca limba oficiala nu poate face obiectul revizuirii.
K.H.: De aceea vorbesc eu mai degraba despre necesitatea unei noi Constitutii decat despre revizuirea celei actuale. Romania a facut o greseala fundamentala la inceputul anilor „90, cand a considerat ca Legea fundamentala a statului este peste Sfanta Scriptura. Daca e facuta de oameni, ar trebui sa poata fi modificata de oameni.
Proiectul referitor la autonomie prevede, de asemenea, obligativitatea predarii „celei de-a doua limbia” din regiune in scoli. Altfel spus, romanii din Tinutul Secuiesc vor fi obligati sa invete la scoala maghiara. Nu va temeti ca aceasta propunere readuce in memoria colectiva perioada maghiarizarii dinainte de 1918 sau cea a Dictatului de la Viena, producand o reactie adversa?
K.H.: Este doar o tema de discutie. Nu cred ca cineva ar putea suferi fizic sau intelectual daca vorbeste o limba in plus. Nu cred ca aceasta ar fi o problema.
Una e sa vrei sa inveti o limba straina si alta e sa fii obligat.
K.H.: Noi nu impunem nimic, doar lansam o dezbatere pe aceasta tema.
Padurile, minele, carierele, apele minerale si alte proprietati ale domeniului public din Covasna, Harghita si Mures, aflate acum in domeniul public, ar urma sa treaca, potrivit proiectului UDMR, in „domeniul public al regiuniia” Tinutului Secuiesc. Cum veti putea convinge majoritatea ca aceste proprietati ar fi mai bine administrate de comunitatea maghiara?
K.H.: Si acum sunt o serie de cladiri si terenuri care se afla in administrarea comunelor, oraselor, judetelor. Daca se va face o reforma administrativa, iar regiunile administrative le vor inlocui pe cele de …
