Peste o mie de persoane au sarbatorit, la Bruxelles, aniversarea revolutiei din 1830 care a dus la independenta Belgiei. Festivitatile au avut in acest an o semnificatie speciala: la aproape 100 de zile de la alegerile generale, Belgia nu are inca guvern si se vorbeste tot mai mult de separarea tarii intre flamanzi si valoni. Revolutia din 1830 este sarbatorita in fiecare an printr-o ceremonie oficiala si o defilare in costume de epoca. De aceasta data, participarea a fost mai mare ca de obicei: numerosi belgieni au tinut sa-si dovedeasca atasamentul fata de Belgia unita, intr-un moment cand flamanzii din nord nu ezita sa vorbeasca de secesiune.
Participantii au intonat imnul belgian si au arborat drapele nationale si lozinci ca ?Salvati Belgia?. Orasul Bruxelles este o ?insula francofona? inconjurata de teritorii flamande, iar localnicii tin foarte mult la unitatea tarii. Alegerile au fost castigate de crestin-democratii flamanzi, care doresc o autonomie si mai extinsa pentru cele trei regiuni ale tarii: Flandra, Valonia si Bruxelles. Partidele francofone se opun, iar impasul negocierilor a stimulat tendintele separatiste in Flandra, regiunea mai bogata si cu populatie mai mare. Potrivit sondajelor, doua treimi din flamanzi cred ca, pe termen lung, Belgia este ?condamnata? la divizare.
