de Sorina Ionasc Publicat la: 18.02.2015 11:30 Ultima actualizare: 18.02.2015 12:02
De ce Romania nu a reusit sa aiba o Margaret Thatcher, o Angela Merkel sau o Hillary Clinton si de ce ascensiunea femeilor din viata politica se opreste, automat, la un anumit punct? Raspunsul, dat de una dintre cele mai cunoscute activiste feministe din Romania, pare simplu. „Din acelasi motiv pentru care Romania nu are un Barack Obama”, spune Oana Baluta, pentru gandul. In realitate, vorbim despre o intreaga clasa politica insuficient dezvoltata, ramasa cu aceleasi vechi metehne, in care reteta succesului este puternic limitata de relatiile de putere si sfera de influenta din interiorul unui partid. Cu alte cuvinte, s-ar putea aplica zicala „spune-mi cu cine esti prieten, ca sa-ti spun ce functie iti dau”. Meritocratia in politica a fost inlocuita si de asa-numita mediacratie, adica de notorietatea capatata prin intermediul mass-media. Gandul va prezinta o analiza a tipurilor de femei politician din Romania.
Femeile care au succes in politica „sunt alese dupa chipul si asemanarea liderilor politici”, sustine conf. univ. Oana Baluta. Nu meritele lor sunt importante, ci, mai degraba, relatiile pe care si le-a dezvoltat in partid si in afara acestuia, sustine aceasta.
„Exista o diferenta intre substanta politica si notorietate. Exista riscul ca din cauza notorietatii sa se nasca niste modele fara substanta, ci mai degraba in legatura cu vizibilitatea publica. Politicienele pe care noi le avem acum nu sunt ideea de femeie in politica. Femeile din Romania sunt infinit mai diverse decat femeile din politica romaneasca. Cu greu poti sa spui ca Elena Udrea este un fel de tipar pentru ce inseamna femeile din politica sau din electorat. Nu trebuie sa fie un simbol pentru femeile din politica romaneasca”, declara, pentru?gandul, Oana Baluta, conferentiar universitar in cadrul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Universitatea Bucuresti.
In plus, „exista o problema generalizata a clasei politice, nu doar la femei”, crede aceasta.
Problemele pot fi insa corijate. In opinia acesteia, trebuie reformata intreaga clasa politica, luand in considerare atat modificarea legilor electorale, prin introducerea cotelor de gen, cat si aplicarea unor criterii transparente in selectarea candidatilor, dar si de evolutie in interiorul partidelor.
O astfel de reforma ar trebui facuta preluand modele externe, din state in care numarul femeilor din politica este mai mare, dar si cu sprijinul organismelor internationale. In caz contrar, clasa politica va ramane la acelasi nivel, iar criteriile in baza carora se ajunge la ascensiune politica, atat in randul femeilor, cat si in randul barbatilor, vor fi, in continuare, sub semnul intrebarii.
„Daca o femeie poarta fusta scurta, nu stiu daca ea e selectata de partid doar pentru ca poarta fusta scurta. Daca ea poarta o fusta scurta si ne dam seama ca doar fusta scurta i-a deschis usa in politica, atunci avem o problema. Atunci ar insemna ca toate femeile ar trebui sa se plieze pe aceste stereotipuri, dar nu toate femeile poarta fusta scurta in politica”, a exemplificat Baluta.
O alta problema majora, care apare atunci cand o femeie ajunge intr-o functie inalta, este cea prin care „se ridica plapuma de pe patul lor”. Adica acele acuzatii sexuale: daca respectiva femeie a devenit, de exemplu, ministru sau presedinte de partid, atunci a intretinut relatii sexuale cu cineva din conducere.
„Exista acest tip de incadrare careia eu ii spun amantlac. Multe femei care ajung in topul politicii sunt asociate cu tipul acesta amantlac. Iar asocierea o fac persoane publice, formatoare de opinii. Exista tendinta de a ridica plapuma de pe patul politicienelor. La barbati nu se pune aceasta problema”, a subliniat activista feminista.
Gandul a identificat sase tipare pentru evolutia femeilor in politica din Romania:
1. FEMEIA BRAND
In istoria recenta, post-decembrista, doua femei au reusit sa se impuna, devenind adevarate branduri politice, insa adoptand un stil masculin, combativ, de a face politica.
In prima decada dupa Revolutie, Mona Musca a reprezentat modelul politicianului-femeie din Romania. Nonconformista (vezi pictorialul din revista „Plai cu boi”), dar dand dovada de un militantism tenace si autoritar, Mona Musca a reusit sa impuna in agenda publica teme de maxim interes ale societatii civile. Legea liberului acces la informatiile de interes public, esentiala pentru dezvoltarea democratiei din Romania, ii poarta amprenta. De asemenea, a adus in discutie teme extrem de importante – nu doar o data considerate tabu – violenta domestica si cruzimea fata de animale. Activista civic, deputat si ministru, Mona Musca a disparut insa din viata publica si politica insa dupa un verdict de politie politica, in 2005. Prabusirea sa a fost rapida, desi inainte de izbucnirea scandalului se afla in topul notorietatii si increderii politicienilor.
CATALINA FILIP/ MEDIAFAX FOTO
Monica Macovei este un al doilea exemplu de femeie-politician care a devenit un brand. Ajunsa in politica direct ministru al Justitiei, fosta activista in domeniul drepturilor omului s-a impus datorita unui stil autoritar, extrem de rigid in negocieri. Stilul frust in care si-a sustinut ideile, fara a fi dispusa la compromisuri, i-a conturat un profil de politician anti-sistem, fiind de multe ori marginalizata chiar de partidul care a promovat-o via Traian Basescu, PDL. Conectata la realitatile Uniunii Europene si beneficiind de sprijin de la cel mai inalt nivel al acesteia, Monica Macovei a reusit sa-si duca la bun sfarsit mandatul propus, mai ales prin tenacitatea cu care si-a urmarit obiectivele. A avut un rol determinant in eliminarea steguletelor rosii din dreptul Romaniei la capitolul justitie, a reusit sa faca functionale DNA si Agentia nationala de Integritate, doua dintre instrumentele de lupta anticoruptie care se leaga, intrinsec de numele ei.
Monica Macovei nu a reusit, insa, sa capitalizeze electoral notorietatea de care beneficia, obtinand mai putin de 5% in primele alegeri in care a participat ca independenta, alegerile prezidentiale. Cu toate acestea, ea a reusit sa scoata din adormire o parte a electoratului dezamagit de calitatea clasei politice, electorat pe care se bazeaza pentru punerea pe picioare a unei noi formatiuni politice, pornita deocamdata ca o asociatie: M10 – de la cele 10 principii privind reformarea statului si societatii romanesti, propuse in campania electorala.
BOGDAN MARAN/ MEDIAFAX FOTO
2. FEMEIA CAMELEON
Vreme de 10 ani, Elena Udrea a fost cel mai influent personaj feminin din politica romaneasca. Ascensiunea sa nu s-a datorat unor proiecte sau principii care au adus plus valoare, ci capacitatii sale de a se adapta si transforma in functie de interesul sau personal de a ajunge in varf. Aparuta in politica pe lista consilierilor Aliantei PNL-PD in Consiliul General, aceasta a avut o ascensiune rapida odata imediat ce a intrat in cercul de influenta a lui Traian Basescu. Adusa la Cotroceni ca sef al administratiei prezidentiale, Udrea pleaca dupa scurt timp in urma unui scandal legat de relatiile sotului sau, Dorin Cocos, cu grupul Bittner-Petrache pus chiar de Basescu pe lista „mafiei personale a lui Adrian Nastase”, in care sef il instalase pe Gabriel Oprea. Chiar si asa, Elena Udrea ramane in continuare omul de incredere al lui Traian Basescu, pastrandu-si totodata relatiile bune cu adversarii politici ai acestuia din grupul de influenta al PSD. Este de notorietate legatura sa cu Gabriel Oprea si ulterior cu Sebastian Ghita si Victor Ponta, relatie pe care nu a negat-o, ci chiar a confirmat ca negocia cu atualul premier in momentele cand fostul presedinte si premierul se aflau in pozitii de ostilitate asumata public.
Cultivarea legaturii cu Traian Basescu a impus-o rapid pe Elena Udrea in conducerea PDL si mai apoi in Guvern, devenind cel mai influent membru al Cabinetului Boc. Cu toate acestea, ea nu a reusit sa devina presedintele partidului, fiind invinsa de „greii” democrat-liberalilor in confruntarea cu Vasile Blaga, chiar daca a beneficiat de sustinerea lui Traian Basescu.
A ajuns sefa PMP si candidat la presedintie folosindu-se, in mare masura, de capitalul de imagine a lui Traian Basescu.
Acum, parcursul ei …
