Inalta Curte a Serbiei a decis prelungirea termenului in cazul fostului deputat fugar Sebastian Ghita pana la 40 de zile, la solicitarea Ministerului de Justitie din Romania. Astfel, judecatorii sarbi au extins termenul pana la care Guvernul Romaniei poate trimite documentele prin care solicita extradarea lui Sebastian Ghita, informeaza Digi24. Autoritatile romane au solicitat doua noi mandate de arestare in lipsa.
UPDATE 17.51:?DNA Ploiesti a trimis Inaltei Curti de Casatie si Justitie o cerere privind arestarea in lipsa a fostului deputat, in dosarul finantarii vizitei lui Tony Blair in Romania, in care este cercetat si fostul premier Victor Ponta. O a doua solicitare a fost trimisa tot de procurorii anticoruptie din Ploiesti, catre Tribunalul Prahova, intr-un dosar in care Ghita este cercetat alaturi de cumnatul fostului premier, Iulian Hertanu, informeaza Digi24.
UPDATE 15.00:?Purtatorul de cuvant al Curtii, Bojana Stankovic, a declarat, miercuri, citata de agentia de presa Tanjug, ca instanta a prelungit, la solicitarea Ministerului Justitiei din Romania, termenul de depunere a cererii in procedurile de extradare, pentru o perioada de pana la 40 de zile de detentie.
„Acest examen de regularitate presupune analizarea corespondentei intregii documentatii cu cerintele prevazute de instrumentul international aplicabil Conventia Europeana de extradare – Paris 13 dec. 1957), cu legea romana incidenta (Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare), precum si cu exigentelor autoritatilor sarbe care au solicitat, intre altele, traducerea documentelor in limba sarba. Cu respectarea termenelor legale, dupa finalizarea traducerilor care insumeaza un numar considerabil de pagini, cererea de extradare si documentele insotitoare vor fi transmise autoritatilor competente din Republica Serbia”, transmitea Ministerul Justitiei printr-un comunicat de presa.
Pe numele lui Sebastian Ghita sunt deschise cinci dosare penale de catre procurorii Directiei Nationale Anticoruptie, iar in urma fugii sale din tara au fost emise si doua mandate de arestare in lipsa. Valoarea totala a prejudiciilor din dosarele mogulului IT a fost estimata de procurori la suma de 20.263.793.253 lei.
DOSARUL TRACIA-ASESOFT. Intr-un prim dosar, procurorii DNA l-au acuzat pe mogulul IT de complicitate la inselaciune si fals in declaratii intr-o afacere cu produse petroliere care ar fi prejudiciat statul cu 20 de miliarde de lei vechi. In dosarul – Denumit „Tracia-Asesoft”, deschis in 2002, Ghita a fost achitat in prima instanta in 2011.?
DOSARUL DE MITUIRE AL PRIMARULUI DIN PLOIESTI. In cel de-al doilea dosar, DNA a dispus urmarirea penala si plasarea sub control judiciar a lui Sebastian Ghita, in dosarul in care este acuzat ca l-a mituit pe primarul Ploiestiului pentru a obtine finantarea echipei de baschet Asesoft de la bugetul local al municipiului, Iulian Badescu. De asemenea, procurorii au dispus luarea masurii controlului judiciar pe o durata de 60 de zile, incepand de la data de 14.07.2015, pana la data de 11.09.2015, fata de inculpatul Ghita Sebastian Aurelian.
DOSARUL HIDRO PRAHOVA. In cel de-al treilea dosar penal, Sebastian Ghita este acuzat de doua infractiuni de dare de mita, cumparare de influenta, spalare a banilor, santaj, doua infractiuni de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii si conducerea unui vehicul fara permis de conducere.
Pe 18 februarie 2015, Iulian Hertanu, cumnatul premierului Victor Ponta, era arestat preventiv intr-un dosar al DNA Ploiesti alaturi de afaceristul Vladimir Ciorba, fiind acuzat de fraudarea fondurilor europene destinate lucrarilor de canalizare din localitatea prahoveana Comarnic, executate de firma sa, SC Grossman Engineering Group. Desi initial in acest dosar deputatul Ghita era suspectat doar de o singura infractiune, sprijinire a unui grup infractional organizat, pe 24 iunie 2015 DNA il punea oficial sub acuzare si pentru savarsirea infractiunilor de trafic de influenta, complicitate la schimbarea, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor europene, spalare de bani in forma continuata, evaziune fiscala in forma continuata, coruperea alegatorilor, efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia in forma continuata.
Intr-un comunicat de presa, DNA detalia si circuitul fictiv al banilor din firmele controlate de Ghita dar si folosirea de bani negri in campaniile electorale.
„In perioada 2000 – 2015, Sebastian Ghita a obtinut importante sume de bani in mod nelegal – prin traficarea influentei – sau aparent legal din fonduri publice, pe care le-a introdus intr-un circuit financiar care nu are la baza operatiuni reale. Banii au fost „spalati” printr-o multitudine de operatiuni financiar – bancare fara justificare economica, iar ulterior, o parte din acestia au fost folositi in scopuri ilicite, respectiv pentru coruperea alegatorilor la alegerile parlamentare din anul 2012 si presedintiale din anul 2014. Tranzactiile financiare mentionate au avut ca scop si rezultat inclusiv sustragerea de la plata catre stat a unor sume de bani insemnate ca valoare, reprezentand impozit pe profit si T.V.A. Cuantumul total al sumelor provenite din fonduri publice supuse procesului de „spalare” se ridica la valoarea de 129.343.768 lei, iar prejudiciul cauzat statului prin sustragerea de la plata impozitului pe profit si taxei pe valoare adaugata a fost stabilita la o valoare minima de 37.720.325 lei.
In 31 martie, procurorii …
