de Catalin Lupasteanu Publicat la: 18.01.2013 17:47 Ultima actualizare: 18.01.2013 17:48
ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Instanta arata ca, desi Gheorghe Copos a negat faptul ca a avut cunostinta de contractul fals in cazul transferului lui Cristian Dulca, sustinerile lui sunt infirmate de probe care releva ca patronul Rapid a fost initiatorul si beneficiarul acestei activitati ilicite, scopul fiind obtinerea de bani
Curtea de Apel Bucuresti arata, in motivarea deciziei de condamnare a lui Gheorghe Copos in dosarul Transferurilor de jucatori, ca acesta „a negat faptul ca ar fi avut cunostinta de contractul fals, sustinand ca transferul jucatorului Dulca reprezinta o operatie unica ce s-a finalizat prin doua contracte: un contract de mandat in care s-a prevazut ca suma de transfer este de 450.000 de dolari, iar ceea ce depaseste aceasta suma reprezinta comisionul agentilor, respectiv un contract de transfer in care agentii au inclus si comisionul lor, platibil de catre cumparator si care a si fost achitat acestora, comisionul fiind in suma de 150.000 de dolari”.
„Sustinerile inculpatului sunt infirmate de probele administrate, anterior expuse, care dovedesc cert ca Gheorghe Copos a fost initiatorul si beneficiarul acestei activitati ilicite, scopul urmarit de inculpat, prin ascunderea contractului real de transfer, fiind obtinerea pentru sine a unui folos material injust, respectiv suma de 480.000 de dolari, reprezentand diferenta dintre suma reala de transfer(600.000 de dolari) si suma mentionata in contractul fals (120.000 de dolari ce au fost inregistrati de club la data transferului) si care reprezinta prejudiciul suferit de Clubul Rapid Bucuresti”, se arata in documentul citat.
Curtea mai arata ca, ulterior dovedirii caracterului fals al contractului, in contabilitatea clubului a fost inregistrata si suma de 330.000 de dolari, „nu are din punct de vedere juridic decat semnificatia unei acoperiri partiale a prejudiciului, in conditiile in care urmarea materiala necesara consumarii infractiunii de inselaciune a fost atinsa prin neincasarea de catre Rapid a intregii sume de transfer, conform documentelor bancare transmise de clubul coreean”.
Fata de elementele de fapt expuse si in conditiile in care, conform prevederilor FIFA si FRF, chiar si in cazul in care un agent de jucatori reprezinta interesele clubului cedent, suma de transfer trebuie virata integral de clubul cesionar clubului cedent, dupa care acesta din urma isi achita datoriile fata de terti, este foarte dificil de acceptat din punct de vedere logic versiunea prezentata de aparare si anume ca transferul jucatorului Dulca reprezinta o operatie unica ce s-a finalizat prin doua contracte sau ca Gheorghe Copos, actionar majoritar si conducator al clubului Rapid Bucuresti, nu a avut cunostinta de caracterul fals al contractului si de operatiunile aferente efectuate in contabilitatea clubului, respectiv inregistrarea doar a sumei de 120.000 de dolari.
„Chiar martorul Gheorghe Dinu-Mihail, la acea vreme presedintele clubului UFC Rapid Bucuresti, a declarat ca, desi a semnat contractul de mandat in care se prevedea ca suma minima pentru un eventual transfer al fotbalistului Dulca era de 450.000 de dolari, nu a semnat niciun fel de contract de transfer definitiv, intrucat nu a inteles care este rostul ca suma sa fie defalcata in doua contracte”, se mai arata in motivare.
Curtea retine, in raport de probele anterior expuse, ca Gheorghe Copos „a beneficiat de suma de 150.000 de dolari, astfel ca, in conditiile in care Clubul Rapid Bucuresti nu s-a constituit parte civila in cauza, va fi confiscata aceasta suma, in echivalent in lei, de la inculpat”.
„Prin activitatea ilicita desfasurata de inculpat a fost ascunsa valoarea reala a veniturilor obtinute din transferul jucatorului, prin neinregistrarea de catre clubul Rapid si a sumei de 150.000 de dolari bugetul de stat fiind prejudiciat cu impozitul pe profit aferent acestei sume”, mai arata judecatorii.
Dispozitiile in materie fiscala aplicabile in cauza, arata instanta, respectiv Ordinul Ministerului Finantelor 1.591/1998 privind aprobarea Planului de conturi pentru persoanele juridice fara scop lucrativ si a normelor metodologice de utilizare a acestuia, publicat in Monitorul Oficial nr. 480 bis din 14 decembrie 1998, in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 1999, respectiv Ordonanta Guvernului 70/1994, privind impozitul pe profit, republicata in Monitorul Oficial 40 din 12 martie 1997, modificata si completata prin OG 40/1998, sunt clare, rezultand fara echivoc ca Rapid Bucuresti datora bugetului de stat impozit pe profit aferent veniturilor de 150.000 de doalri neinregistrate, calculat prin aplicarea cotei de 38 la suta asupra echivalentului in lei al acestei sume la cursul leu/USD valabil la data tranzactiei, respectiv 12 ianuarie 1999.
„In dezacord cu opinia tribunalului, Curtea apreciaza ca veniturile rezultate in urma transferului fotbalistului D.C. se inscriu in categoria veniturilor de natura economica, fiind obtinute printr-o activitate economica cu scopul de a obtine profit; de asemenea, nu poate fi acceptata parerea expertului extrajudiciar preluata de catre instanta fondului, in sensul ca veniturile de 150 000 USD sunt neimpozabile din punctul de vedere al impozitului pe profit deoarece au fost utilizate in proportie de 80 la suta la realizarea obiectivelor sportive ale asociatiei, cata vreme aceasta suma nu a fost inregistrata in contabilitate”, se mai arata in documentul citat.
Prin urmare, arata judecatorii, in mod gresit tribunalul a tinut seama de raportul de expertiza extrajudiciara depus de inculpatul Copos Gheorghe, opiniile expertului fiind in evidenta contradictie cu situatia de fapt si cu prevederile fiscale incidente in speta.
Curtea de Apel Bucuresti a decis, in 12 noiembrie 2012, condamnarea lui George Copos, principal actionar al FC Rapid, la cinci ani de inchisoare si interzicerea unor drepturi pentru patru ani pentru inselaciune in forma continuata. Copos a mai primit un an si sase luni pentru evaziune fiscala. In sentinta data, judecatorii au retinut, in fiecare caz, pedeapsa cea mai mare, respectiv cinci ani de inchisoare cu executare pentru George Copos.
Presedintele clubului Gloria Bistrita, Jean Padureanu, a primit trei ani de inchisoare si trei ani interzicerea unor drepturi, pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave, decizie cu suspendare timp de cinci ani. Padureanu a mai primit doua pedepse de doi ani pentru spalare de bani si inca una de trei ani pentru inselaciune in forma continuata, iar pentru evaziune fiscala inca un an si jumatate de inchisoare.
Fostul vicepresedinte al clubului Otelul Galati, Mihai Stoica, in prezent managerul general al FC Steaua, a fost condamnat la patru ani cu executare si interzicerea unor drepturi pentru trei ani, pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave. El a mai primit doua pedepse cu inchisoare de doi ani pentru spalare de bani.
Fostul presedinte executiv al FC Dinamo, Cristian Borcea, a fost condamnat la sapte ani de inchisoare si interzicerea unor drepturi timp de sase ani, pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave. El a mai primit un an si noua luni de inchisoare pentru …
