O zi obisnuita de viata. Citesc, pe o postare pe Facebook, a nu stiu cata oara, ca suntem propriii creatori ai vietilor noastre, indiferent daca ne place sau nu creatia pe care o avem in fata ochilor, prin oamenii si intamplarile traite. Citesc pe un site despre un nou seminar de Noua Medicina Germanica ce are loc la Bucuresti in aceasta primavara si imi reamintesc despre acei oameni vindecati total prin filozofia acestei abordari medicale, oameni carora medicina alopata nu le mai dadea vreo sansa si care au venit si au povestit despre vindecarea lor, considerata de medici revenirea dintre morti, in fata unei sali arhipline. Ma bucur ca primesc noi dovezi ca vindecarea alternativa capata teren din ce in ce mai mare, atat printre practicanti cat si printre pacienti. Mereu mi-am dorit sa vad asemenea dovezi si deci ca se poate. Pana la urma, oamenii cred mai mult atunci cand au dovezi palpabile in fata ochilor.
Si atunci, cer si eu noi povesti reale ca este asa, ca puterea omului, credinta lui, in directa legatura cu divinitatea, ii aduce binele chiar si atunci cand cei din jur, fie ei medici sau nu, nu mai cred in ei.
Lansez in Univers aceasta intentie si o las sa zboare, ca papadia suflata de un copil jucaus si curios. Cine stie daca …
