Ne este greu sa credem ca aproape singurul dulce cu adevarat sanatos este ciocolata neagra cu peste 70% cacao, fabricata din semintele arborelui de cacao si plina de antioxidanti. Restul dulciurilor din magazine ar trebui ignorate.
Materia prima din care se obtine, in mod traditional, acest produs este compusa din suc ori pulpa de fructe cu adaos de zahar care se fierbe pana se ingroasa si capata consistenta de gel. Jeleurile realizate industrial se fabrica prin adaugarea unor aditivi de gelifiere (gelatine, pectine etc.) care au rolul sa produca efectul de gel mai repede, deci mai economic. Jeleurile de cofetarie-patiserie se fabrica din sucuri, siropuri sau piureuri de fructe, in care de regula se adauga produse de aromatizare (vin, lichior), dar si agent de gelifiere (gelatina etc.), turnate in forme si lasate sa se inchege la rece, apoi finisate prin pudrare cu zahar si diverse arome; sunt considerate deserturi orientale fine.
Jeleurile sunt valoroase pentru ca sunt dulciuri care nu contin foarte mult zahar, dar mai contin minerale, foarte necesare organismului. Nu mai contin insa enzime si vitami-nele termolabile, care se distrug in procesul de fierbere. Valoarea lor alimentara este data de potentialul nutritiv usor preluat de organism (glucidele se transforma in energie cu cel mai mic efort din partea organismului); in plus, trebuie stiut ca activitatea creierului si a sistemului nervos in general se bazeaza fundamental pe consumul de glucide. In cantitate mica, jeleurile constituie produse comod de administrat in pauzele dintre mese si in contexte care nu sunt potrivite consumului de fructe proaspete – in timpul deplasarilor, la plimbari, in timpul activitatilor de grup si in alte situatii similare.
Asociatia Pro Consumatori (APC) a achizitionat, in ultima decada a lunii iunie, 44 de sortimente de jeleuri din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), in vederea realizarii unui studiu prin care sa atraga atentia in ceea ce priveste continutul acestui tip de produs si potentialele efecte asupra sanatatii micilor consumatori.
Ingredientele folosite
Ingredientele regasite in compozitia jeleurilor analizate sunt urmatoarele: sirop de glucoza, zahar, sirop de zahar invertit, dextroza, fructoza, apa, concentrat de fructe si plante, extract de soc, suc de portocale, suc concentrat de morcov negru, suc de mere fabricat din concentrat, adaos de vitamine, concentrat de hibiscus si morcov, extract radacina turmenic, gelatina, gelatina de porc, gelatina de vita, pectine, ulei vegetal de cocos, ulei vegetal de palmier, ulei de shea, amidon din porumb, amidon din grau, substante de aromatizare, faina de grau, ceara vegetala, arome si aditivi.
La 91% din produsele analizate s-au identificat arome artificiale in compozitia acestora. Numai la 4% din produsele analizate s-au folosit arome identic naturale, iar la 5% din produse s-au folosit substante de aromatizare, fara a se preciza natura acestora.
Pectina este un polizaharid prezent in peretii celulelor primare ale plantelor terestre, fiind abundenta in partile non-lemnoase ale plantei, indeosebi in coaja si miezul fructelor si in frunze. In procesul de digestie umana, pectina se leaga de colesterol in tractul gastrointestinal si diminueaza absorbtia de glucoza, limitand astfel nivelul colestrolului in sange. Metabolizarea pectinei de catre corpul omenesc prilejuieste formarea de metanol, produs nedorit: consumul unui kg de mere, de exemplu, produce?1,4 g metanol. Pentru interese practice, s-a creat pectina amidata, mai toleranta si eficienta la concentratii sporite de calciu in timpul utilizarii. Pectina se comercializeaza sub for-ma de pulbere (culori variate, de la alb la maro deschis); in unele tari, fiind disponibila si sub forma lichida (solutie sau extract).
Cantitati importante de pectina industriala se folosesc pentru gelificarea gemurilor si jeleurilor de fabrica, a jeleurilor de cofetarie, pentru prepararea unei largi categorii de dulciuri, ca umpluturi la numeroase preparate, dar si ca stabilizator pentru bauturile din fructe si agent de ingrosare al lactatelor acide.?
„Fabricarea pectinei industriale are la baza o gama larga de fructe, inclusiv produsele secundare rezultate la producerea sucurilor de fructe si legume (pulpele de fructe si masa de legume rezultate dupa presare). Nivelul de pectina din fructele si legumele proaspete este situat in jurul valorii de 1% (valori superioare prezinta portocalele, merele, morcovii, prunele, iar valori usor mai reduse prezinta caisele, ciresele si alte fructe cu pulpa moale). Cojile si cotoarele de fructe concentreaza multa pectina (cojile de citrice au pana la 30% pectina). Materiile prime sunt tratate cu acid (pH 1,5-3,5) diluat fierbinte (sau hidroxid de sodiu, pentru pectine amidate) timp de cateva ore, timp in care protopectina se extrage in solutie; extractul se concentreaza si se precipita prin adaos de etanol sau izopropanol. Precipitatul separat se spala, se usuca si se macinaa”, a explicat prof. univ. dr. Ion Schileru, de la Departamentul de Business, Stiintele Consumatorului si Managementul Calitatii, ASE Bucuresti.
Zahar adaugat
Studiul trage un semnal de alarma asupra pericolelor pe care zaharul adaugat in alimentele destinate copiilor cu varste mici il are asupra sanatatii acestora. La toate produsele analizate, cantitatea de zaharuri declarata de catre producatori depaseste cantitatea de 15 grame zahar per 100 grame de produs, incalcandu-se astfel recomandarea din Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor.
Cantitatea de zahar adaugat in sortimentele de jeleuri analizate variaza intre 7 si 14 lingurite de zahar per 100 grame produs, adica intre 43 de grame zahar si 85 de grame zahar per 100 grame produs. Continutul ridicat de zahar din acest tip de produs explica si valoarea energetica ridicata, aceasta variaza intre 307,4 kcal si 382,5 kcal. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda ca cel mult 10% din aportul zilnic de energie pentru adulti si copii sa provina din zaharuri libere, ceea ce inseamna aproximativ 25 de grame de zahar pe zi.
Afectiunile cauzate de consumul excesiv de zahar sunt urmatoarele: osteoporoza si probleme legate de asimilarea calciului, scaderea imunitatii, cancer, in special cel de colon, gastrita, colita de fermentatie, tulburarile de ciclu menstrual la femei, alergiile, scleroza, reumatismul, anemia, cardiopatiile, astenia, sinuzita, rinita. La copii, consumul frecvent de alimente bogate in zahar influenteaza procesele de crestere, ducand la aparitia rahitismului si a fragilitatii osoase, declansand pubertatea prematura, generand pro-bleme de comportament (scaderea vointei, predispunere la violenta, scaderea capacitatii de concentrare etc.).?
Aditivi alimentari periculosi
Adivitii alimentari utilizati in compozitia acestui tip de produse prezinta un risc de aparitie a unor afectiuni medicale in cazul unui consum constant si pe termen lung. In cele 44 de produse analizate s-au identificat 34 de aditivi alimentari.
La 47% din produsele analizate s-au folosit coloranti sintetici, ce pot provoca reactii alergice, modificari cromozomiale, tulburari de respiratie, dermatite si au potential cancerigen. Produsele alimentare care contin coloranti sintetici nu sunt recomandate copiilor.
„Jeleul traditional este un preparat dulce facut din suc de fructe fiert cu zahar si care are un aspect gelatinos. Jeleurile industriale nu au nimic in comun cu jeleurile traditionale, nefiind altceva decat amestecuri de pectine (E440) sau gelatine (E441), uleiuri, apa, arome, cantitati infime de suc/concentrat din fructe (0,2% si 7,5%) la numai 48% din produsele analizate, aditivi alimentari si zahar in exces sub diverse forme. Aportul ridicat de zahar in alimentatia din primii ani de viata a unui copil genereaza probleme mari de sanatate, cum ar fi obezitatea, care aduce si alte …
