Interviu cu dr. Camelia Popa, cercetatoare la Departamentul de Psihologie al Academiei Romane: Omul fericit isi poate gestiona corect consumul de Facebook

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Un studiu realizat in opt tari, la care au participat si psihologi si psihiatri din Romania, arata ca abuzul de Facebook este mai frecvent intalnit la femei si se asociaza cu deteriorarea sanatatii mintale, in principal cu anxietatea, stresul si depresia utilizatorilor.
Cu aproape 1,4 miliarde de utilizatori in lumea intreaga, reteaua Facebook a revolutionat socializarea in era Internetului. Beneficiile acestei retele sunt numeroase: este un instrument de comunicare, de mentinere a relatiilor, de exprimare de sine, de schimb de fotografii si de informatii personale, o platforma de joc si de auto-promovare. Dincolo de aceste beneficii, specialistii atentioneaza insa asupra unui efect negativ proeminent al abuzului de Facebook: intruziunea in vietile noastre, care ne poate da o dependenta asemanatoare cu cea provocata de un puternic drog, constand in insuficienta functionala (neglijarea activitatilor de fiecare zi sau perturbarea concentrarii), accesarea compulsiva, automata, a site-ului si evitarea relatiilor interpersonale din lumea reala. De altfel, oamenii de stiinta sustin ca persoanele care au mai multe griji si sunt mai nesigure din punct de vedere social sunt predispuse la a utiliza mai mult timp reteaua de socializare.
Dr. Camelia Popa, cercetator la Departamentul de Psihologie al Academiei Romane si la centrul Cinetic al UNATC, coordonator pentru Romania al acestui proiect, a prezentat in exclusivitate pentru „Romania Liberaa” primele rezultate ale studiului, care au fost publicate in revista Psychiatry Research si vor continua sa apara in alte jurnale internationale de profil.
Adictia de Facebook a devenit o preocupare constanta a cercetatorilor din intreaga lume. Vom avea o noua categorie de bolnavi in clinicile de psihiatrie?
Camelia Popa: Tulburarea dependentei de Internet nu figureaza inca in tratatele de psihiatrie (Diagnostic and Statistical Manual of Mintal Disorders sau Clasificarea Internationala a Maladiilor). Insa, in lumea stiintifica au loc dezbateri despre ea, iar cercetatorii i-au atribuit mai multe variante de nume: Internet Addiction Disorder, Facebook & Twitter Addiction Disorder, Tulburarea compulsiva a Internetului, Internetul Patologic, Problematic Internet Use sau Cyber-adictie. Totodata, intre specialisti si-au facut loc si discutii de nuanta cu privire la subcategoriile noii tulburari, printre care ar trebui incluse dependentele de retelele de socializare, de SMS-uri sau de noile generatii de telefoane inteligente. Desi tulburarea nu a fost inca acreditata, in unele tari au inceput sa apara clinici si sectii specializate in tratarea ei.
Ce diferente exista intre dependenta de Internet/Facebook si alte dependente?
C.P: Din punct de vedere psihologic, studiile sugereaza ca nu exista diferente. Prin tehnici neuroimagistice de ultima ora, care au asigurat o scanare a creierului dependentilor de Internet, s-au descoperit anomalii functionale similare cu cele identificate in alte adictii, cum ar fi toxicomaniile. Ca in toate celelalte adictii, afectari grave apar la nivelul transportorilor dopaminergici. Pierderea controlului, semnele de retragere din viata sociala si profesionala, ca si gandurile obsesive legate de utilizarea Internetului ar fi principalele simptome ale acestei noi dependente.
Studiul pe care l-ati realizat in colaborare cu specialistii din alte tari a aratat ca abuzul de Facebook deterioreaza semnificativ sanatatea mintala a oamenilor. Unele dintre conflictele care se nasc in retea ar putea avea drept cauza aceasta sanatate psihica precara a utilizatorilor?
C.P: Studiul nostru arata ca pentru individul dependent (care petrece mai mult de 5-6 ore pe zi in retea), plaforma de socializare Facebook poate fi o sursa importanta de conflict. In primul rand, conflictul se naste in individ, este un conflict cu el insusi. Dependentul constientizeaza faptul ca isi pierde controlul asupra propriei vieti, ca devine incapabil sa-si reduca timpul petrecut pe Facebook. El se retrage din viata sociala reala, este deranjat de intreruperea comportamentului sau adictiv, devine iritabil la solicitarile altora, evita comunicarea fata in fata si la telefon, incepe sa sufere si sa se enerveze numai la gandul ca s-ar putea afla in imposibilitatea de a accesa reteaua. Pe de alta parte, euforia si excitatia psihica provocata de Facebook il determina sa fie refractar la sarcinile de serviciu sau scolare, la solicitarile altora. Asa apare conflictul cu alte activitati si cu indivizii din lumea reala (mama, tata, partenerii etc.). Conflictele aprinse din retea, uneori adevarate razboaie, mentionate de catre dumneavoastra, au drept cauza nu numai deteriorarea sanatatii mintale a utilizatorilor, ci si „amputareaa” comunicarii autentice dintre oameni. Din comunicarea pe Facebook lipsesc limbajul corporal, vocea, expresiile faciale. Este o comunicare scurta si ambigua din care fiecare intelege ce vrea si de cele mai multe ori intelege gresit. De aici se nasc interpretarile eronate, certurile, suspiciunile, dramele online, injuriile, eliminarea prietenilor indezirabili etc.
Oamenii se imbolnavesc in retea sau unii dintre ei au deja anumite suferinte psihologice dinaintea inrolarii in social media, care le cresc riscul de a deveni dependenti?
C.P.: Ati remarcat corect aceasta problema, care ne preocupa si pe noi. Constatam existenta unui cerc vicios intre sanatatea mentala si consumul problematic de Internet. Indivizii cu anxietate sociala si cei deprimati prefera relatiile virtuale, evitand interactiunile fata in fata. Insa cercetatorii au demonstrat ca persoanele care risca sa devina dependente de Internet au o personalitate premorbida vulnerabila. Unele dezvolta si alte comorbiditati psihiatrice (tulburari ale impulsului, dependente de droguri, tutun, alcool, jocuri de noroc), precum si tulburari de somn (sunt studiate sindromul disomnie si efectele privarii de somn, ca urmare a excitatiei psihice prelungite). Alte persoane nu au insa tulburari psihiatrice in antecedente, sunt doar insingurate, nemultumite de …

spot_img