Iurie Leanca, fost ministru de externe si premier al Republicii Moldova, seful Partidului Popular din aceasta tara, defineste viziunea de politica externa a noului guvern de la Chisinau drept a”confuza”: ministrul apararii a facut a”cateva declaratii belicoase la adresa Rusiei, ceilalti din guvern, inclusiv premierul s-au facut ca nu observa aceste declaratii, insistand doar pe latura cooperarii”, asa ca in zona politicii externe nu e clar care sunt prioritatile. Republica Moldova pare nehotarata deocamdata intre Est si Vest, dar in ceea ce priveste o eventuala unire cu Romania, lucrurile sunt clare pe moment, Iurie Leanca noteaza ca a”toate sondajele arata o crestere a adeptilor unirii”, dar acestia nu depasesc 20%. a”Eu pornesc de la premisa ca aceasta unificare s-ar putea realiza cel mai armonios in contextul integrarii noastre in UE” adauga fostul premier, dar daca lucrurile vor continua sa mearga prost la Chisinau, a”e posibil sa creasca numarul celor care vad unirea ca singura solutie de supravietuire”.
Pe cine avantajeaza recenta decizie a Curtii Constitutionale prin care presedintele moldovean nu va mai fi ales de parlament, ci prin vot direct de electorat?
Iurie Leanca: Aceasta decizie neasteptata ar trebui sa avantajeze majoritatea covarsitoare a cetatenilor Republicii Moldova, care potrivit tuturor sondajelor doresc in proportie de peste 90 la suta, sa aleaga presedintele prin vot direct. Care dintre politicieni va fi, insa, avantajat o va arata doar scrutinul.
Dvs. ati vrea sa candidati?
?I.L.: E o intrebare care mi se adreseaza aici la Chisinau aproape zilnic si deocamdata am raspuns printr-o dubla negatie: formatiunea noastra nu poate sa nu fie prezenta la alegerile prezidentiale, mai ales ca ne-am lansat in urma cu exact un an de zile, pentru a forma o alternativa veritabila proeuropeana si promodernizare. E si pentru noi un test pentru a ne verifica, pentru a vedea daca suntem pe calea dreapta, in ce masura reusim sa obtinem sprijinul cetateanului. Decizia Curtii Constitutionale a fost intr-adevar nesateptata si continuam sa analizam efectele ei. Deocamdata nu se stie cand va avea loc scrutinul, deci inca nu putem sa avem o strategie. Exista si o oarecare confuzie, pentru ca pe de o parte ni se spune ca presedintele va fi ales in baza aranjamentelor constitutionale de pana in anul 2000, deci prin vot direct, pe de alta parte competentele viitoarului presedinte vor rezulta din aranjamentele politice viitoare. Pana la urma pentru presedintele Republica Moldovava fi si un vot geopolitic asa cum se intampla, de regula, din pacate in aici. Toate acestea sunt lucruri pe care le analizam si in urmatoarele saptamani, cand poate peisajul va fi mai clar, ne vom pronunta in privinta candidatului Partidului Popular European din Republica Moldova.
Presedintele Traian Basescu a anuntat ca a cerut, impreuna cu sotia sa, cetatenia moldoveneasca. Credeti ca e vorba despre un proiect politic?
?I.L.: A spus mai inainte ca va face acest lucru. De ce acum? Nu stiu, e adevarat ca se suprapune cu perioada in care ii expira mandatul presedintelui Nicolae Timofti, dar nu pot sa ma pronunt daca cei doi vor fi avut vreun aranjament in acest sens. Dupa cum cetatenii de pe malul stang al Prutului au dreptul sa obtina cetatenia romana, de ce sa nu poata avea aceleasi drepturi si cetatenii de pe malul drept al Prutului? Imi vine greu sa spun daca in spatele gestului e un interes politic sau doar o intentie simbolica, fiindca nu stiu.
E posibila implicarea intr-un fel sau altul a presedintelui Traian Basescu in campania electorala pentru presedintia moldoveana, chiar daca el nu poate candida, fiindca nu a stat inca 10 ani in Republica Moldova
I.L.: Nu vad cum s-ar putea implica intr-o maniera esentiala
Recent 17 generali si militari americani au vizitat Republica Moldova, iar ministrul Apararii, Anatol Salaru a vorbit si cu aceasta ocazie despre necesitatea inlocuirii trupelor rusesti din Transistria cu o misiune ONU. Vi se pare realizabil acest deziderat?
I.L.: Nu e ceva nou. Din 2009 incoace, dupa plecarea comunistilor de la putere a fost unul din scopurile noastre sa inlocuim aceste trupe asa zis de mentinere a pacii cu un contingent sub egida OSCE sau si alte aranjamente, cum a fost Memorandumul de la Meseberg dintre cancelara Merkel si presedintele de atunci al Rusiei, Medvedev, care presupunea niste actiuni in comun intre UE si Rusia. Atunci n-am reusit sa avensam, dar acum sansele sunt si mai mici. Memorandumul Meseberg oferise o anumita sansa, dar din pacate ulterior Moscova si-a schimbat pozitia si daca tinem cont de relatia dintre Rusia si Occident nu vad nicio sansa acum, ceea ce nu inseamna ca nu trebuie sa insistam mai departe. Mi-as dori ca Republica Moldovasa fie mai activa pe tot ceea ce inseamna rezolvarea conflictului transnistrean, fiindca de un an si jumatate nu e nicio miscare in aceasta directie. E nevoie de o abordare de ansamblu, iar inlocuirea trupelor rusesti cu unele de pacificare cu element politienesc si civil ar fi un element foarte important, dar doar un element al acestei strategii.
De curand, Rusia a raspuns aproape amenintator la aceasta propunere prin purtatoarea de cuvant a ministerului de Externe de la Moscova, care a spus ca propunerea lui Salaru e a”periculoasa” si in contrast cu a”tendinta” noului cabinet de ministri de la Chisinau de a lucra a”in domeniul unor relatii mai prietenoase cu Rusia”. Ca fost diplomat, cum interpretati aceasta declaratie?
?I.L.: Nu am vazut-o si deci nu ma pot pronunta in legatura cu tonalitatea nuantelor, deci nu pot sa va spun daca a fost mai ostila ca celelalte care au fost emise in legatura cu acest subiect. Oricum e putin probabil ca Rusia sa dea curs unei astfel de idei. Pe de alta parte cabinetul de la Chisinau a facut cateva declaratii, dar extrem de contradictorii despre cum vede relatia cu Rusia: tot ministrul apararii Anatol Salaru a facut cateva declaratii belicoase la adresa Rusiei, ceilalti din guvern, inclusiv premierul s-au facut ca nu observa aceste declaratii, insistand doar pe latura cooperarii. Deocamdata e o anumita confuzie. In domeniul politicii externe inca nu am inteles care sunt prioritatile si cum au de gand sa le transpuna in viata.
Exista vreun risc pornind de la aceasta confuzie din interiorul guvernului?
?I.L.: Riscul este de a mentine aceeasi atitudine extrem de sceptica din partea partenerilro nostri principali, iar acest scepticism inseamna lipsa de incredere, lipsa de sprijin, lipsa de sustinerea??
E adevarat ca bugetul armatei Republicii Moldova e mai mic decat al fortelor armate transnistrene?
?I.L.: Nu am informatii legate de acest subiect. Bugetul transnistrean e croit in cele mai proaste traditii ale Uniunii Sovietice, adica e foarte putina lumina in acest sens si nu uitati ca acolo nu avem doar asa zisele forte paramilitare transnistrene: mai avem si ceea ce a mai ramas din fosta Armata a 14-a. Imi vine deci greu sa comentez cine cheltuie mai mult pentru aparare.
Presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker a declarat, nu demult, ca Ucraina nu are sanse sa adere la NATO sau la UE in urmatorii 25 de ani. Cand vedeti posibila aderarea Republica Moldovasi mai ales cum?
I.L.: Cred ca mi-ati pus aceeasi intrebare si acum doi-trei ani, cand era mult mai multa claritate in acest proces. In toamna anului 2014 (cand Iurie Leanca era premier -n. red.) nu pot pretinde ca aveam sustinerea tuturor capitalelor UE, dar cu majoritatea aveam intelegeri privitoare la depunerea candidaturii Republica Moldova. Unele erau reticente, dar intr-o anumita dinamica, de la o pozitie mai putin pozitiva spre una cel putin neutra. Obiectivul era, ca dupa alegerile din 2014, prin acceplerarea unor reforme, mai ales in domeniul justitiei si luptei impotriva coruptiei, sa reusim sa cream acest consens in cadrul UE. Atunci aveam sustinerea unor actori decidenti din spatiul Uniunii. Din noiembrie 2014 incoace, au fost trei guverne, care n-au facut decat sa le alimenteze neincrederea celor sceptici. Acum nu se mai pune problema sa mergem spre UE – si o spun cu mare parere de rau – acum trebuie sa incercam sa revenim la normalitate. Sa recastigam incredere partenerilor din afara, dar mai ales a cetatenilor din Republica Moldova. Dupa ce dovedim …
Interviu cu Iurie Leanca: Numarul unionistior creste pe fondul crizei din Republica Moldova
