Interviu cu profesorul Mihail E. Ionescu: Romania are nevoie “urgentaa” de o flota militara proprie

Militarizarea Crimeii a”constituie o amenintare directa pentru securitatea Romaniei”, explica profesorul Mihail E. Ionescu, directorul Centrului pentru Studii Est-Europene si Asiatice. Romania are deci nevoie de o flota proprie, a”este o urgenta”, sustine profesorul, amintind ca acest lucru este cerut de NATO, care spune ca statele membre trebuie sa reziste a”primelor lovituri” pana la sosirea fortelor aliate, a”indiferent daca e vorba despre confruntari terestre sau maritime”.
Pe de alta parte, Mihail E. Ionescu declara ca obiectivul principal al Rusiei in acest moment este ridicarea sanctiunilor, de aceea a”nu va face nicio miscare riscanta in R. Moldova” si nici nu va? a”forta” alegerile anticipate prin a”radicalizarea manifestatiilor”.
Profesorul Ionescu sugereaza ca statele din Est nu au nevoie de bomba atomica, desi Polonia a testat deja opinia comunitatii internationale in acest sens:? a”In cadrul NATO este posibila dislocarea de armament nuclear pentru a descuraja un potential inamic. Sa nu uitam ca Rusia, in unele exercitii militare recente, a inclus in ?curricula exercitiului efectuarea unor lovituri nucleare tactice” in Europa de Est.
Criza din R. Moldova nu are doar cauze interne. Ce rol credeti ca mai poate juca ?Romania in acest context?
M.E.I.: Pentru a intelege criza din R. Moldova trebuie sa luam in considerare contextul international: UE a inceput sa implementeze Acordul de Asociere cu Ucraina de la 1 ianuarie 2016, dupa ce anterior fusese suspendat si dupa multe discutii tripartite esuate Ucraina-Rusia-UE; esecul Moscovei in incercarea de a conecta implicarea ei in Siria cu ceea ce se intampla in estul Ucrainei, cu scopul eliminarii sanctiunilor internationale. Suntem in situatia in care Rusia se afla in postura de a alege? fie eliminarea sanctiunilor, care afecteaza grav economia sa,? fie sa militeze in continuare asertiv pentru pastrarea unei sfere de influenta.
Dar care e obiectivul prioritar al Moscovei?
M.E.I.: Ridicarea sanctiunilor este obiectivul prioritar, din cauza deteriorarii? situatiei economice din Rusia si a scaderii pretului petrolului. In acelasi timp, vrea sa-si pastreze o anume influenta in R. Moldova prin asa-numitul a”Maidan pe dos” care are loc la Chisinau. Asa citesc eu criza din R. Moldova, care prin noul guvern instalat raspunde viziunii Vestului in a”pastrarea caii europene”.
R. Moldova este mai inclinata sa mearga spre Est sau spre Vest?
M.E.I.: Se vorbeste din ce in ce mai mult nu despre o resetare SUA-Rusia, ci despre o intelegere in ceea ce priveste estul Ucrainei. Amanuntele nu se stiu, dar e clar ca exista contacte intre Occident si Rusia pe acest subiect, iar secretarul de stat al SUA, John Kerry, a si vorbit? recent la Davos despre ridicarea sanctiunilor. In acest cadru, in care Moscova isi negociaza ridicarea sanctiunilor, nu va face o miscare riscanta in R. Moldova, inclusiv fortarea alegerilor anticipate prin radicalizarea manifestatiilor.
Crimeea este o poveste relativ inchisa pentru Occident. In acest fel marile puteri recunosc in mod tacit revenirea in forta a Rusiei la Marea Neagra, dar nu numai?
M.E.I.: Eu as spune mai degraba ca subiectul Crimeea trece temporar in planul secund, nu ca ar fi o tema inchisa. O intelegere imediata in cazul unei situatii atat de complicate e putin probabila, dar se fac pasi, mai mari si mai mici, in acest sens. Rusia incearca sa demonstreze ca nu vrea doar sa scape de sanctiuni, ci si ca este solidara cu alianta condusa de SUA impotriva terorismului.
Cum se schimba echilibrul regiunii in care ne aflam din cauza conflictului dintre Rusia si Turcia?
M.E.I.: Conflictul dintre Turcia si Rusia se leaga de conflictul din Orientul Mijlociu, iar Marea Neagra se inscrie intr-un complex de securitate mai largit. Conflictul dintre cele doua are un impact imediat in Marea Neagra: Rusia va continua militarizarea Marii Negre o data cu actiunea in Siria, Turcia va cauta sa linisteasca Rusia si sa initieze o destindere cu ea fiindca se teme de un stat? kurd. Deci Ankara doreste o reconciliere rapida cu Rusia, dar Moscova isi va vinde scump prietenia. Exista o traditie a unei intelegeri ruso-turce la Marea Neagra, care s-ar putea sa dobandeasca fatete noi, fiindca cele doua au un interes comun: de a-si pastra pozitiile proeminente pe care le au la Pontul Euxin, iar prin intelegere sa blocheze orice incercare de ?abrogare a Conventiei de la Montreaux din 1936 care le asigura preeminenta in acvatoriul acestei mari.
Totusi, Rusia pare sa se bucure de un real avantaj in fata Turciei, atat datorita pozitiei pe care o are o data cu anexarea Crimeii, cat si dupa incidentul care a dus la doborarea unui bombardier rusesc de catre turci.
M.E.I.: Pozitia strategica a Crimeii ii confera intr-adevar un mare avantaj Rusiei. Militarizarea ei constituie o amenintare directa pentru securitatea Romaniei.
Unde se afla Romania in aceasta ecuatie, fiindca singura reactie a Bucurestiului a fost propunerea de creare a unei flote NATO la Marea Neagra?
M.E.I.: Aceasta propunere nu este o noutate, daca ne raportam la ideile recente venite dinspre UE: Berlinul, spre exemplu, a propus recent o flota comuna a UE la Marea Baltica, iar ca raspuns Bucurestiul a propus o flota la Marea Neagra. Ocuparea si militarizarea Crimeii, relativa tacere in jurul anexarii acestei provincii ucrainene ridica pentru Romania o problema careia trebuie sa-i gaseasca un antidot. Mai exact sporirea capabilitatilor proprii la Pontul Euxin, prin aceasta flota comuna.
De ce credeti ca Romania s-a retras cumva din peisajul ?acesta tulbure in ultimii ani?
M.E.I.: Intre 2004 si 2008, Romania a avut o atitudine vizibila la Marea Neagra, constienta ca lipsa de acces a navelor aliate reprezinta o vulnerabilitate pentru securitatea tarii. Romania s-a pozitionat deci cu multa vreme in urma fata de Conventia de la Montreaux, care reglementeaza intrarea navelor in Marea Neagra.
Poate fi infiintata o flota NATO la Marea Neagra in conditiile Conventiei de la Montreaux, care permite doar unui anumit tip de vase sa intre in Marea Neagra si doar pentru 21 de zile?
M.E.I.: Pentru un timp scurt, cat se realizeaza schimbarea/abrogarea Conventiei de la Montreaux, poate fi o flota a statelor NATO care au iesire la Marea Neagra. Sigur, aportul? Turciei este esential in acest scenariu. Pe de alta parte, trebuie sa intelegem si deciziile ultimului summit NATO privind organizarea unei forte de reactie rapida care sa intervina la nevoie in estul Europei. In acelasi timp a aratat ca intr-un timp foarte scurt capabilitatile statelor NATO din zona trebuie sa fie intarite pentru a rezista in caz de forta majora pana la sosirea aliatilor.
N-ar fi mai util ca Romania sa aiba propria ei flota?
M.E.I.: Da, sau sa-si construiasca o flota impreuna cu Bulgaria, pentru a fi mai ieftin. Doar ca acest lucru necesita si timp, si bani. Este si solutia unei donatii a aliatilor, dara?? Nuanta ultimului summit NATO este ca nu? trebuie prepozitionata Alianta pentru respingerea unei agresiuni, ci sarcina primordiala este chiar a statelor NATO ale arealului, pentru a rezista primelor lovituri pana la sosirea fortelor respective, indiferent daca e vorba despre confruntari terestre sau marine. Acest lucru inseamna in cazul de fata constructia propriei flote, care este o necesitate pentru Romania. Una urgenta.
In 2008, in razboiul din Georgia, Turcia nu a lasat sa intre prin stramtori nici macar navele-spital trimise de SUA, preferand sa-si mentina traditionalele relatii bune cu Rusia, decat sa colaboreze cu proprii aliati.
M.E.I.: Aceasta este geometria relatiilor in acest spatiu, mai ales de cand Rusia pune pe primul loc forta militara in comportamentul ei international fata de vecini.
Rusia este, de fapt, cea care impune aceasta geometrie.
M.E.I.: Este evident. Daca obiectivul Rusiei in 2016 este ridicarea sanctiunilor, atunci s-ar putea sa puna a”stop” militarizarii Crimeii si poate, cine stie va lua in calcul? chiar returnarea acesteia Ucrainei, nimic nu e imposibil.
Ministrul de Externe rus tocmai a spus ca nu se va pune problema in acest fel niciodata.
M.E.I.: Experti rusi, dintre cei? cunoscuti, au vorbit despre aceasta posibilitate anul trecut, estimand si un termen de retrocedare, 10 ani, in cadrul unei intelegeri de tip Ialta. Nu cred ca si-au schimbat opiniile.
De ce credeti ca Romania nu a avut niciodata o flota militara serioasa la Marea Neagra?
M.E.I.: O flota militara este extrem de costisitoare, inghite resurse enorme. In perioada interbelica, Romania a incercat sa aiba o astfel de flota, a avut de altfel si submarine capabile sa controleze coastele plus o forta de suprafata care sa apere litoralul autohton. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, flota romaneasca a fost capabila sa evolueze chiar dincolo de aceasta misiune. In perioada Pactului de la Varsovia, acest subiect a trecut pe locul doi, ceea ce nu a exclus achizitionarea, in 1970, a unui submarin, iar acum cred ca a avea o flota e unul din principalele obiective ale indeplinirii de catre Romania a misiunilor ce-i revin, potrivit statului de membru ?NATO. Ar fi necesar sa gandim subiectul nu doar legat de Marea Neagra, ci si de Dunarea maritima, deci urgenta unei flotile militare la Dunare.
Spre deosebire de Polonia, ?care s-a impus ca putere regio?nala in ultimii ani, Romania a preferat sa astepte sa vada ce se intampla. Credeti ca e o strategie buna?
M.E.I.: Nu cred ca e o strategie buna, dar are un filon istoric, in sensul ca Romania intotdeauna cand in imediata apropiere au fost volburi sistemice a preferat sa adopte o pozitie de asteptare strategica. In 1939, de pilda, a avut loc incercarea crearii blocului neutrilor din Balcani, dar in actualele imprejurari, cand Romania este …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *