Ministrul?Educatiei, Mircea Dumitru, a anuntat, intr-un interviu pentru „Romania libera”, ca nu va isi va continua activitatea in? Guvern, dupa alegeri, indiferent daca Dacian Ciolos ramane prim-ministru sau nu.
Cum apreciati ca au fost obtinute titlurile de doctor dupa Revolutie?
Mircea Dumitru: In ultima perioada au fost acordate mult mai multe doctorate decat ar fi fost normal in conditiile in care multi dintre autorii acestor lucrari nu au avut o activitate de cercetare stiintifica sustinuta.?O teza de doctorat este rezultatul unei cercetari personale, originale, iar in aceste conditii multe titluri de doctor nu se justifica. Singura metoda legala de verificarea lucrarilor de doctorat deja sustinute presupune semnalarea unei suspiciuni de plagiat sau de malpraxis academic. Caz in care CNATDCU va analiza sesizarea. Nu vom putea analiza?in extenso si cu atat mai putin una exhaustiva a tuturor tezelor de doctorat sustinute deja. Ceea ce se va intampla de acum incolo este reglementat strict de Legea Educatiei si prin regulamentul CNATDCU. Metodele de verificare sunt mult mai severe si mai riguroase, astfel incat numarul acestor lucrari plagiate va scadea.
Avem un procent mare de doctori-impostori?
M.D.: Exista un numar destul de mare de oameni care au obtinut neetic titlul de doctor, incalcand anumite anumite reguli ale cercetarii stiintifice. Nu pot aprecia daca numarul este foarte mare, dar exista teze obtinute pe aceste cai si despre care nu stim si probabil nici nu vom afla daca nu vor fi facute aceste sesizari.
Veti demisiona daca se va dovedi ca Petre Toba a plagiat si, ulterior, acesta nu va fi indepartat din Executiv?
M.D.: Desigur.
Pe 30 septembrie expira termenul pana la care cadrele didactice universitare fara doctorat trebuie sa paraseasca sistemul. Veti mai oferi o amanare asa cum a facut in mai multe randuri Guvernul Ponta?
M.D.: Ca rector al Universitatii Bucuresti nu am dorit, la vremea respectiva, o prelungire a acestei situatii de incertitudine. A existat un timp suficient din 2011 pentru ca toate persoanele inscrise la doctorat sa isi poata incheia lucrarea si nu vad motive pentru a prelungi aceasta perioada de provizorat si indecizie. Exista anumite solicitari din partea unor universitati, care au un specific aparte in ceea ce priveste predarea si profesio?nalizarea studentilor, de exemplu in domeniul medical, pentru amanarea termenului de aplicare a acestei clauze. Dar, parerea majoritara in univeritatile generaliste converge spre aplicarea legii si pentru a nu mai permite asistentilor universitari sa isi continue activitatea daca nu sunt doctori.
De ce exista tot mai putini absolventi de liceu ?
M.D.: In realitate exista o singura forma de bacalaureat, cel teoretic. Desi – potrivit legii – ar trebui sa existe o diferentiere intre examenele de finalizare a studiilor liceeale. Nu toti elevii vor sa faca studii teoretice. Unii ar fi mult mai fericiti daca ar putea sa invete o meserie, sa aiba garantia unui loc de munca stabil dupa ce termina scoala. Nu exista nicaieri in afara Romaniei aceasta presiune ca cei care termina liceul sa urmeze o facultate.
Cum gestioneaza universitatile scaderea numarului de absolventi?
M.D.: Deciziile unora dintre universitatile private sunt mai prompte si mai corelate cu realitatile imediate, precum scaderea numarului de absolventi,identificarea profilurilor care se cer pe piata muncii, decat sunt unele universitati publice care au alta cultura institutionala. Din acest punct de vedere, facultatile private functioneaza mai antreprenorial si iau decizii rapid. Daca in?tr-un an scade foarte mult numarul studentilor la o anumita speciali?zare, rectorii acestor universitati private pot lua decizia de a intre?rupe acele programe. Pentru ca taxele studentiilor sunt singura sursa pentru functionarea institutiilor private. La facultatile de stat exista bani de la buget, salariile, spre exemplu, fiind asigurate din fonduri publice. La universitatile publice nu exista presiunea timpului, iar unele programe pot continua chiar daca numarul studentilor este in scadere si acest aspect poate fi privit ca un neajuns. Dar, pe de alta parte, ideea de reactiona imediat si de a inchide niste programe universitare doar pentru ca intr-un an nu au fost candidati nu este buna. Trebuie lasat un timp penru ca lucrurile sa se aseze. Unele dintre aceste programe dau un caracter stiintific si cultural unei facultati. De exemplu, la Facultatea de limbi straine nu intalnim o concurenta acerba la toate programele de studii precum croata, slovaca, neogreaca. Dar nici nu putem inchide aceste programe pentru a le pastra doar pe cele care sunt angajabile la absolvire. Nici o universitate din lume nu functioneaza dupa criteriul potrivit caruia toti absolventii sunt angajati direct in profilul pe care l-au studiat.?
Va aparea o criza la nivelul universitatilor private, la inchiderea unora?
M.D.: Ne putem astepta la asa ceva. Dar asta va avea si un efect pozitiv pentru ca vor ramane in aceasta competitie doar universitatile private care ofera invatamant de calitate.
Cand o diploma universitara va reprezenta o garantie pentru un angajator?
M.D.: Deocamdata nu suntem acolo, dar ne dorim. Un instrument pentru a pune in miscare acest proces de selectie a calitatii este clasificarea universitatilor, proces care va incepe in aceasta toamna. Clasificarea, nu ierarhizarea lor. Ministerul lucreaza la o metodologie pentru clasificarea universitatilor care va fi pusa in dezbatere publica. Ea va fi un instru?ment pentru a corela tipul de programe de studiu si de formare oferite de universitati si nevoia sociala de pe piata muncii. Astfel, angajatorul va putea sti ca daca ai absolvit limbi moderne la Universitatea Bucuresti – unde concurenta ajunge si la 80 pe loc – atunci esti foarte bine pregatit.
Cum veti decide profilul si numarul de locuri de la scolile profesionale pentru a pregati tinerii exact pentru meseriile deficitare?
M.D.: Aceste scoli nu pot fi eficiente daca Ministerul Educatiei nu lucreaza impreuna cu Minis?terul Economiei, cu mediul de afaceri si cu angajatorii si daca nu vom tine seama de opinia companiilor care au nevoie de mecanici, sudori, ospatari sau soferi. Nu putem avea o alocare apriori a numarului de locuri fara o consultare cu mediul de afaceri. Invatamantul profesional si tehnic este alternativa la filiera principala pe care o avem, astazi, in liceul romanesc. Anul acesta doar 68% din elevi au absolvit bacalaureatul. Multi tineri intra in viata fara a avea o idee clara despre ceea ce vor face in anii urmatori. Pentru a repara aceste lucruri, acumulate in multi ani care inseamna: esec la bacalaureat, imposibilitatea de a studia intr-o universitate, dar si lipsa fortei de munca in multe sectoare, avem nevoie de aceasta forma de invatamant care sa puna accent pe pregatirea concreta si practica a celor care vor sa aiba o meserie. Care nu trebuie deprinsa intr-o facultate. In septembrie vom incepe programe-pilot in zonele unde sunt premise bune pentru dezvoltarea invatamantului profesional. In general, e vorba de Transilvania, dar vom extinde aceste programe la toate regiunile. In octombrie dorim sa avem intregul pachet legislativ.
Ponderea populatiei cu studii superioare care munceste este la jumatate fata de media europeana.
M.D.: Este un paradox. Pe de o parte ar trebui sa ne propunem sa avem mai multi angajati cu studii superioare si sa ajungem la procentele din Occident de 30-40%, pe de alta parte incercam sa dezvoltam invatamantul profesional si tehnic care nu duce neaparat spre studii universitare. Vom putea ajunge treptat la aceste procente, iar Romania va putea parcurge exact acelasi drum pe care l-au parcurs celelalte tari din vestul si centrul Europei, in conditii de stabilitate politica si geostrategica. Decizia actuala a Ministerului Educatiei de a investi in invatamantul dual este una practica. Ea porneste de la o realitate: de cinci ani de cand bacalaureatul a devenit un exa?men serios, numarul absolventilor a scazut damatic. Ne intrebam: ce le oferim celor care nu pot sau nu vor sa treaca bacalaureatul? Ii lasam intr-o stare perpetua de indecizie care acumuleaza frustrarea lor sociala si personala? Trebuie sa gasim solutii la probleme reale si sa nu ne propunem apriori ca acesti tineri sa ajunga in facultate pentru ca apoi sa constatam ca nu sunt pregatiti la nivelul universitatilor. Altfel, ajungem la facultatile ca fabrici de di?plome. Pentru ca odata ce acesti tineri sunt inscrisi in universitati presiunea este ca ei sa obtina o diploma. Desigur, legislatia trebuie sa permita treceri din sistemul de invatamant dual in cel teoretic. Cineva care a terminat o scoala profesionala sa poata sustine, la un moment dat, si examenul de bacalaureat pentru ca in perspectiva sa mearga la facultate. Sistemul trebuie sa fie foarte flexibil pentru a nu produce …
INTERVIU INTEGRAL. Mircea Dumitru, ministrul Educatiei: Nu voi face parte din viitorul guvern
