Intr-un articol publicat in revista stiintifica „Naturea”, Ana-Maria Bliuc sustine ca exista un lobby puternic, exercitat de politicieni si de marile corporatii, care alimenteaza deliberat – si din motive economice – disputa dintre oamenii care cred si cei care sunt sceptici fata de existenta schimbarilor climatice.
Ana-Maria Bliuc este autorul principal al articolului intitulat „Diviziunea publica cu privire la schimbarile climaterice este inradacinata in identitatile conflictuale sociopoliticea”, aparut in sectiunea dedicata schimbarilor climatice a revistei stiintifice „Naturea”. Tanara cercetatoare, in prezent profesoara in cadrul Departamentului de Stiinte Sociale al Monash University din Mel?bourne, sustine ca, desi comunitatea stiintifica este convinsa de existenta si amploarea schimbarilor climatice, populatia are pareri impartite legate de acest subiect.
Intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru „Romania liberaa”, Ana-Maria Bliuc sustine ca exista un lobby – la nivel politic si economic – prin care este alimentat scepticismul populatiei in legatura cu schimbarile climatice datorate omului. Corporatiile industriale desfasoara ample campanii prin care urmaresc sa convinga populatia ca, indiferent cat dioxid de carbon elibereaza in atmosfera prin procesul de productie, aparitia fenomenelor extreme si a incalzirii globale este oricum inevitabila.
Cum ati ajuns la concluzia ca desi schimbarile climatice reprezinta un fenomen de care cercetatorii nu se mai indoiesc, populatia are pareri impartite pe acest subiect?
Ana-Maria Bliuc: Comunitatea stiin???ti?fica este in marea sa majoritate de acord in legatura cu existenta si amploarea schimbarilor climatice (conform unor anumite studii, procentul oamenilor de stiinta care sunt in acord este de aproximativ 97%). Dupa parerea mea, este logic sa credem in dovezile pe care stiinta contemporana ni le pune la dispozitie. In articolul pe care l-am scris impreuna cu colegii mei, am incercat sa intelegem bazele diviziunii dintre cei care cred in schimbarile climatice si cei care nu cred (sceptici). Experienta mea anterioara in cercetare, pe care am aplicat-o in contextul diviziunii de opinie a populatiei in legatura cu schimbarile climatice, este in domeniul relatiilor si conflictelor intre diverse grupuri sociale. In studiul prezentat in articolul din „Naturea” am demonstrat ca diviziunea dintre cele doua grupuri (cei care cred si cei care nu cred in schimbarile climatice) nu se poate explica numai prin diferente de educatie sau de intelegere stiintifica, sau prin diferente de opinie. In realitate, avem de-a face cu doua grupuri sociale care au identitati diferite, si prin aceasta intelegem ca indivizii care fac parte din aceste grupuri au sisteme de valori, preferinte politice, norme morale si reactii afective specifice. Atunci cand aceste grupuri interactioneaza trebuie sa tinem seama de aceste diferente si de faptul ca reactiile unui grup fata de altul pot avea consecinte indirecte. De exemplu, afirmatiile condescendente fata de comunitatea scepticilor pot crea reactii afective negative specifice din partea acestora, care in schimb pot avea un efect de cristalizare a identitatii lor si de maximizare a antagonismului dintre cele doua grupuri. Implicatiile acestor concluzii au ramificatii in domeniul comunicatiei si schimbarii atitudinilor.
Sustineti ca oamenii de stiinta nu se mai indoiesc de existenta schimbarilor climatice, dar nu toata populatia crede in acest fenomen. De ce?
A.M.B.: In prezent ideea ca schimbarile climatice au loc este acceptata in mai mare masura decat ideea ca aceste schimbari se datoreaza interventiei omului (anthropogenic climate change). In cazul SUA exista un lobby puternic care sustine alimentarea atitudinilor sceptice fata de schimbarile climatice datorate omului, din motive economice si politice. Corporatiile industriale, care sunt responsabile de producerea celor mai semnificative cantitati de emisii de dioxid de carbon in atmosfera, sunt interesate sa sustina argumentul conform caruia nu conteaza ce facem sau ce masuri luam, schimbarile climatice se vor produce oricum. Aceste corporatii sunt in multe cazuri sustinute de politicieni conservatori, care, in general, fac parte din Partidul Republican in SUA.
Exista ratiuni politice si economice pentru ca procentul celor care cred ca schimbarile climatice sunt provocate de om sa nu fie atat de mare?
A.M.B.: In tari ca Australia si SUA exista interese economice, asa cum am mentionat anterior. Este de inte?les faptul ca aceste corporatii incearca sa evite taxe suplimentare sau politici restrictive care in mod aproape cert ar avea efecte negative asupra castigului net al companiilor vizate.
Ati putea aprecia care este, la nivelul Romaniei, procentul celor care cred in incalzirea globala?
A.M.B.: Este dificil de apreciat procentul celor care cred in incalzirea globala in Romania, in lipsa studiilor care sa examineze in mod stiintific atitudinea romanilor fata de acest fenomen. Exista un studiu condus de Comisia Europeana conform caruia numai 10% din romani cred ca schimbarile climatice reprezinta cea mai serioasa problema cu care ne confruntam in prezent pe plan global. In schimb, 72% din romanii intervievati de Comisia Europeana afirma ca saracia si situatia economica sunt cele mai stringente probleme in prezent. Speculand pe baza acestor procentaje, in Romania probabil ca o mare parte dintre cetateni – indiferent daca acestia cred sau nu in incalzirea globala – nu considera aceasta problema ca fiind de importanta vitala pentru ca, in prezent, situatia economica este cea care ii afecteaza in mod direct. In tari cu economii prospere si sisteme sociale bine puse la punct – cum ar fi, de exemplu, Suedia si Danemarca – o mai mare proportie a cetatenilor considera …
Interviu. Cercetator roman in revista Nature: „Exista un lobby puternic, care sustine scepticismul fata de schimbarile climaticea”
