Cristian Ghinea a declarat, intr-un interviu acordat „Roma?niei liberea”, ca tara noastra a abordat complet eronat programul de finantare cunoscut ca „Planul Junckera”, trimitand toate proiectele pentru care avea nevoie de bani. Ministrul a anuntat ca va avea o prima intalnire cu mediul bancar, incercand sa solutioneze „divortula” dintre banci si fondurile europene, in speranta impulsionarii implicarii acestora in absorbtia banilor comunitari.
Din perspectiva Brexit-ului, Romania trebuie sa se asigure ca Marea Britanie va contribui la sprijinirea financiara a dezvoltarii statelor estice, pentru a beneficia de accesul la piata unica europeana. Si, nu in ultimul rand, romanii care doresc sa se intoarca acasa, inclusiv cei din Regatul Unit, vor putea obtine granturi pentru a demara o afacere in tara.
Care sunt proiectele mari de infrastructura de care are nevoie Romania, o tara care construieste cel mai puternic laser din lume, dar nu are autostrazi, unde pe calea ferata se circula cu viteza melcului, iar la sate nu exista retea de apa si canalizare?
Cristian Ghinea: Trebuie sa invatam cum sa folosim fondurile europene pentru a dezvolta mediul rural. In prezent, asistam la extinderea retelei de apa. Sectorul de apa este un exemplu de succes al modului in care s-au utilizat banii europeni. Din pacate, nu acelasi lucru il putem spune si despre gestionarea deseurilor. Fondurile europene sunt un vector de dezvoltare a tarii, insa pentru aceasta trebuie sa contribuim si noi. In ceea ce priveste constructia de autostrazi, vorbim despre o lipsa de capacitate de a scrie proiecte. De aceea vom crea un departament in minister care sa ii sprijine pe cei ce ar trebui sa scrie marile proiecte.
Care sunt si cand estimati fina?lizarea primelor mari proiecte realizate prin noul cadru financiar?
C.G.: Pot face o scurta enumerare: linia de cale ferata Curtici-Simeria, metroul catre Otopeni, care va asigura nu numai legatura orasului cu aeroportul, ci si dezvoltarea zonei respective, locuitorii din Otopeni putand sa ajunga mai repede in oras. De asemenea, sunt 10 proiecte de infrastructura pentru apa si apa uzata in mai multe judete – Alba, Hunedoa?ra, Suceava etc. Toate acestea sunt proiecte fazate, depuse pe cadrul financiar anterior. Exista si proiecte noi, cum ar fi linia electrica ce va lega Dobrogea de sudul Moldovei, existand astfel posibilitatea alimentarii cu ener?gie electrica din surse eoliene a unei regiuni deficitare din acest punct de vedere, cum este cea a Moldovei. Si, nu in ultimul rand, Transgaz va dezvolta un proiect ce va permite exportul de gaze catre Republica Moldova.
Cat de bine au fost alese pro?iectele trimise de Romania pentru a fi finantate din „Planul Junckera”?
C.G.: Romania a abordat complet eronat acest program de finantare. Pe vremea Guvernului Ponta a fost o abordare ca la Mos Craciun. Ce dorinta aveam am trimis-o la Bruxelles. S-a confundat „Planul Junckera” cu fondurile structurale. Planul prevede acordarea de credite, de garantii bancare astfel incat sa fie incurajate acele proiecte bancabile, in care UE vine doar si co-garanteaza. Romania a trimis proiecte pentru bani gratis, care au fost respinse. Acest guvern a incurajat entitatile private si publice sa apeleze la aceasta modalitate de a obtine credite foarte ieftine. In final, cele cinci proiecte care au trecut de faza preliminara sunt din aceasta categorie, apartinand in special unor companii de stat. Pe acest fond noi concuram cu entitati din 28 de state. Pe langa „Planul Junckera” exista insa o oportunitate pe care noi nu am folosit-o. Putem face instrumente financiare din fonduri structurale. Vineri avem o intalnire cu bancile si vom lansa o Carte alba prin care vom arata cum vrem noi sa folosim aceasta oportunitate. Speram sa lansam in curand aceste instrumente financiare din Programul Competitivitate, aflandu-ne in dis?cutii avansate cu un organism financiar international, si din Programul Operational Capital Uman (POCU). Decizia nu a fost luata in ceea ce priveste proportia sumelor ce vor fi alocate pentru instrumentele financiare. In Polonia si Cehia, de exemplu, se aloca circa 7-10% din fondurile structurale pentru aceste instrumente.
Companiile romanesti sunt in continuare nemultumite ca nu reusesc sa obtina decat contracte ca subantreprenori pentru proiectele mari, licitatiile fiind castigate de companiile din vestul Europei. Care ar fi o posibila explicatie?
C.G.: Depinde de domeniul in care activeaza. La marile contracte este o problema de capacitate. Pe zona de infrastructura constructorii vor trebui sa-si asume atat proiectarea, cat si executia lucrarilor, ca sa nu mai avem autostrazi care se surpa si apoi sa dea vina unii pe altii. Vreau sa vad si companii romanesti care isi asuma de la cap la coada o astfel de lucrare.
Exista o analiza a calitatii proiectelor ce au utilizat fondurile europene alocate pe vechiul cadru financiar?
C.G.: Mandatul meu nu este de a analiza si repara toate greselile istorice. Vrem sa ne concentram pe ceea ce avem de facut pe actualul cadru financiar. Am lan?sat aproape jumatate din alocarea financiara pentru perioada 2014-2020. Autoritatile de mana?gement sunt in masura sa primeasca proiecte pentru circa 45% din alocarea financiara. Pe vechiul cadru financiar, programele operationale se vor inchide in 2017, ceea ce presupune un efort imens de a aduce banii in tara. Pe de alta parte, masurarea impactului este o chestiune permanenta in ceea ce priveste fondurile europene. De exemplu, Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) a inceput prost, dar a terminat mai bine. A fost un proces de invatare. Programul Operational Capital Uman, urmasul lui POSDRU, este cu totul un alt animal. Nu mai vorbim de nebunia training-urilor fara legatura cu economia reala. Acesta vizeaza punctele critice ale dezvoltarii societatii romanesti, si ma refer la saracie si lipsa de acces la serviciile medicale pentru o buna parte din populatia tarii. Iar axa pentru educatie are ca punct-cheie abandonul scolar. Decat sa avem obiective specifice separate, pe care sa se poata depune proiecte mici, vom face un ghid unic pentru mai multe obiective specifice, pentru a lansa un program national unic in privinta abandonului scolar, astfel incat proiectele mari integrate, in care scoala este punctul central, sa se concentreze asupra modului in care copiii pot fi tinuti la scoala, fie ca le ofera programe „Scoala dupa scoalaa”, fie mese calde etc. Fiecare comunitate isi poate gandi cu bani europeni acest program integrat in jurul scolii. O treime din copiii din mediul rural nu ajung la liceu. Fondurile europene au calitatea de a putea sa ne faca sa invatam din greseli, acestea putand fi reorientate. Lucram la refacerea fluxurilor financiare astfel incat autoritatile de management sa plateasca pentru impact. Adica misiunea Ministerului Fondurilor Europene si a autoritatilor de management nu ar trebui sa se rezume la a da banii si apoi sa umble dupa facturi. Autoritatile de management ar trebui sa fie preocupate in primul rand de impact, de ce anume lasam in urma. O sa fie o dezbate?re publica de-a lungul verii pe refacerea fluxurilor financiare. Este vorba despre relatia dintre autoritatile de management si beneficiari, in special beneficiarii publici. O gandim astfel incat sa se dea banii pe niste benchmark-uri si daca ai indeplinit conditiile mai primesti o transa de bani. Problema pe care o vad este ca am avut un fel de divort intre sistemul bancar si fondurile europene si trebuie sa impulsionam implicarea acestora in absorbtia banilor comunitari.
Tragand linie si tinand cont de sumele pe care Romania a trebuit sa le returneze, care este gradul real de absorbtie pentru cadrul financiar anterior?
C.G.: Gradul real de absorbtie este de 66% – comparativ cu 56%, cat era in decembrie. Previziunile sunt ca acesta va ajunge la 75-80% pana la incheierea exercitiului financiar anterior. Corectiile financiare au depasit, pana acum, 400 milioane de euro, cele mai multe fiind pe POSDRU.
Cum ne-ar putea afecta Brexit-ul in ceea ce priveste alocarile financiare si, in general, in privinta dezvoltarii economice?
C.G.: Este ceva …
INTERVIU. Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene: Exista o frica fata de firmele IT care capuseaza achizitiile publice
