La Chisinau, tensiunile sunt maxime de cand a fost arestat pentru coruptie fostul premier Vlad Filat, despre care actualul premier, Valeriu Strelet, a declarat deschis ca ii este prieten si despre care tot Valeriu Strelet spune ca este victima justitiei controlate politic. Si totusi, in ciuda atmosferei incandescente si a unor prognoze, premierul moldovean sustine ca actuala coalitie de guvernare va merge inainte.
Citeste si:?CORESPONDENTĂ. Strelet, la Madrid: Filat este prietenul meu. Sunt prim-ministru, dar ma simt liderul opozitiei
Iar PLDM nu va iesi de la guvernare, dar vrea scoaterea justitiei de sub controlul oligarhului Vladimir Plahotniuc, al carui partid este el insusi parte a complicatului arc guvernamental de la Chisinau. In interviul acordat RL, Valeriu Strelet mai da asigurari ca, in ciuda socului, „problema Filat” nu va influenta deciziile strategice ale PLDM.
Cat de grava este situatia din Moldova? Interventia dumneavoastra de miercuri, la Congresul PPE de la Madrid, a fost monopolizata de criza politica de la Chisinau si de situatia lui Vlad Filat (fostul premier al Moldovei si presedinte al PLDM, arestat preventiv sub acuzatii legate de coruptie – n.r.).
Valeriu Strelet: Inca nu este criza politica pentru ca alianta functioneaza, nu a anuntat nimeni decizia de a se retrage din alianta. In ceea ce ne priveste pe noi, PLDM, am fi cei mai motivati sa o facem, avand in vedere maniera – nu esenta, ci maniera – in care a fost ridicata imunitatea lui Vlad Filat, am putea adresa unele reprosuri partenerilor de alianta, deoarece au actionat contrar acordului de alianta. Insa noi intelegem provocarile si marile dificultati prin care trece Republica Moldova la acest moment, intelegem care ar fi consecintele unei asemenea decizii (retragerea de la guvernare – n.r.) acum, cand suntem in pragul negocierilor cu Fondul Monetar International, cand, s-o spunem asa, suntem in prag de iarna. Deci PLDM va participa la guvernare in continuare. Nu vom fi, poate, niste parteneri foarte comozi, noi am punctat ca, de-a lungul anilor, am fost nevoiti sa facem compromisuri.
Insa miercuri, la Madrid, ati spus ca, desi sunteti prim-ministru, va simtiti ca un lider al opozitiei.
V.S.: Am mai spus-o si inainte, de fapt a mai spus-o si domnul Vlad Filat in anumite perioade ca, uite, noi suntem o minoritate in cadrul unei majoritati. Astazi, sentimentul de opozitie este dictat de faptul ca nu toate initiativele noastre de reforma isi gasesc intelegerea cuvenita. Obiectivele pe care le-am cuprins in programul de guvernare sunt foarte ambitioase si ele vin practic in perfecta armonie cu solicitarile protestatarilor pro-europeni, care isi doresc schimbari in Republica Moldova. Si noi ne dorim aceste schimbari. Obiectivele trasate vizeaza reforma procuraturii, sistemul anti-coruptie, reforma sistemului de justitie, scoaterea organelor care trebuie sa fie independente de sub influenta si de sub aceasta stare de subordonare politica. Eu ieri (miercuri – n.r.) am mentionat ca unele organe sunt exploatate exclusiv de unele partide care sunt la guvernare.
Ati spus ca institutiile din justitie sunt controlate politic, la fel mass-media, dinspre un centru de comanda. Nu ati dat nume, insa aluzia la Plahotniuc (oligarhul Vladimir Plahotniuc, cel care controleaza PDM – n.r.) a fost stravezie.
V.S.: E o realitate la noi. Nu mai este niciun secret ca acest personaj, care acum nu mai este om politic, pentru ca s-a retras si nu mai are niciun statut in cadrul Partidului Democrat, continua sa mentina controlul asupra mai multor institutii importante din tara noastra, in special asupra celor care au misiunea de a asigura ordinea de drept, legalitatea, triumful suprematiei legii si a principiilor statului de drept. In mod special, am in vedere Procuratura, Centrul National Anticoruptie, Curtea Suprema de Justitie, practic intreg sistemul judecatoresc, apoi Consiliul Coordonator al Audiovizualului si o serie intreaga de alte institutii. Important e sa intelegem ca fara scoaterea de sub control politic a institutiilor mentionate, noi nu vom putea merge inainte. De aceea, sentimentul de opozitie in cadrul unei majoritati este dictat de incercarea de a le explica colegilor ca este nevoie sa facem acesti pasi acum. Le-am spus ca marile provocari si probleme, de regula, genereaza si mari oportunitati. Eu consider aceasta perioada ca una a marilor oportunitati care ne dicteaza necesitatea de a ne schimba, de a ne reforma.
S-a pus la un moment dat in discutie aducerea unui procuror general strain, total independent de jocurile de la Chisinau, dar tema nu s-a bucurat de mare succes in randul fortelor politice. Cum vi se pare in continuare aceasta idee, ce perspectiva ii dati de aici inainte?
V.S.: Partenerii nostri europeni ne-au spus din start ca justitia trebuie sa ne-o facem singuri. Ei nu vor delega magicieni in domeniul procuraturii si al justitiei care sa ia decizii in locul nostru sau sa construiasca statul de drept in Republica Moldova in locul cetatenilor din Republica Moldova. Noi vom putea beneficia de asistenta din partea Uniunii Europene si vom putea-ovalorifica, asta este cert, dar sa vorbim despre procurori sau judecatori straini este destul de dificil. Legislatia interna presupune anumite ajustari, fiindca pot accede in asemenea functii doar cetatenii Republicii Moldova. Noi nu putem spera la solutii miraculoase, ca va veni un procuror strain si va rezolva din afara problema. Problema e in sistem, noi trebuie sa-l schimbam cu ajutorul asistentei si consultantei oferite de partenerii de dezvoltare si, cu certitudine, in Republica Moldova sunt foarte multi oameni buni care au preferat sa ramana in afara procesului, a politicii. Sa-i motivam sa se implice, asta este solutia.
Ce a impiedicat schimbarea acestui sistem, ca si motivarea oamenilor de calitate sa vina in fata, in acesti sase ani de cand fortele pro-europene sunt la putere?
V.S.: Cand a fost adoptata strategia de reforma in domeniul justitiei s-a argumentat ca procuratura ar trebui sa fie finalul care incununeaza opera, de aceea aceasta parte a reformei a fost lasata pentru anul 2016. In timp, pornind de la realitatea ca functia de procuror general a fost, de regula, subiectul unui targ si binecunoscut fiind faptul ca in procuratura se interesecteaza mai multe procese de care depinde insasi esenta actului de justitie, s-a decis sa demaram mai repede reforma procuraturii. La inceputul anului 2014 a fost lansat un grup de lucru care sa redacteze un nou proiect de lege privind procuratura. Proiectul a fost finalizat la sfarsitul lui 2014, apoi trimis la avizare la Comisia de la Venetia, iar acum il avem in Parlament, unde a fost votat in prima lectura. Acesta e, deci, argumentul: in Strategie procuratura a fost lasata la sfarsit. Celelalte domenii au trecut printr-o etapa de reforma, au fost adoptate mai multe legi, nu cele mai reusite. Avem unele semnale pozitive din sistemul judecatoresc, iar unul dintre indicatori vizeaza numarul cauzelor la CEDO, atat plangeri noi, cat si decizii definitive de condamnare a statului. Iata, in ultimii ani, numarul plangerilor noi este intr-o scadere vizibila. Apoi, o treime din judecatori au fost schimbati, au venit specialisti tineri, eu sper ca si onesti si buni profesionisti. Le-a fost limitata imunitatea judecatorilor, ei sunt pasibili de investigare si urmarire penala, s-au majorat drastic pedepsele pentru ei in cazul in care sunt probate anumite infractiuni de coruptie.
Nu sufera aceasta strategie care a lasat reforma justitiei la urma de o oarecare inadecvare la realitate?
V.S.: Noi avem doua strategii: cea de combatere a coruptiei, care a fost prevazuta pentru anii 2011-2015, respectiv strategia de reforma a justitiei.
Dar combaterea coruptiei fara reformarea justitiei pare ca nu se potriveste.
V.S.: Asa ne-au recomandat partenerii nostri de dezvoltare, sa facem doua strategii care oricum tintesc spre acelasi tel – sa avem un stat de drept, sa castigam increderea cetatenilor si a investitorilor, iar ei sa se simta protejati, sa ne concentram pe domenii distincte. Fiindca noi putem avea de jure un stat de drept, cu legi bine adoptate, cu judecatori care nu mai au o imunitate atat de inalta si cu pedepse dure pentru judecatori si alti oficiali, insa actele de coruptie, chiar si pe acest fundal, pot persista. De aceea, dupa mine ar putea fi justificata aceasta abordare – reforma in justitie, ca un proces complex, iar pe de alta parte strategia de combatere a coruptiei, ca un proces conex si paralel. A fost reformat Centrul National Anticoruptie, a fost consolidata capacitatea lui de activitate, a fost instituita Comisia Nationala pentru Integritate. A fost votata legea privind testarea integritatii, care a si fost o vreme in vigoare, insa a fost declarata neconstitutionala in partea ce tine de testarea judecatorilor. A fost redactata o noua varianta, este in Parlament si sper sa fie votata si sa depasim aceasta etapa. Pe fond, deci, in partea ce tine de reforma justitiei urmeaza sa finalizam adoptarea legii cu privire la procuratura, sa facem cativa pasi noi in domeniul judecatoresc – pe structura instantelor judecatoresti, cu instituirea instantelor specializate anticoruptie -, sa aducem modificari la Codurile de Procedura Civila si Penala si, in partea ce tine de anticoruptie, vom avea o noua strategie pentru perioada 2015-2018.
Ati cerut presedintelui demiterea directorului Centrului National Anticoruptie, aducand in discutie slabele sale performante. Venit pe fondul scandalului Filat, nu naste acest gest semne de intrebare in randul partenerilor internationali ai Moldovei, cu privire la obiectivitatea lui?
V.S.: In 15 octombrie, cand am iesit in fata presei, am spus ca, in sfarsit, am sentimentul mainilor dezlegate. Directorul Centrului National Anticoruptie trebuia demis demult, de vreme ce, in pofida rapoartelor triumfaliste, indicele de perceptie a coruptiei continua sa creasca. Inseamna ca sistemul nu functioneaza si ca se impun anumite remanieri. Pana acum nu am avut posibilitatea, din cauza ca acest director se bucura de protectia partenerilor de alianta care controleaza acest domeniu. Toata lumea din Republica Moldova intelege foarte bine, si am spus-o si mai inainte, ca anumite entitati importante, cum ar fi Procuratura, Centrul National Anticoruptie, sistemul judecatoresc sunt sub controlul unei persoane, nu vreau sa zic sub al unui partid.
Sub controlul lui Vladimir Plahotniuc.
V.S.: Exact. Acum aceasta persoana este privata, in afara politicului, iar eu sper ca Partidul Democrat, in aceste circumstante, isi va schimba atitudinea. Sper ca va deveni un partid de alianta orientat spre reforma, un partener care isi doreste cu adevarat implementarea unui program de guvernare pe care l-am votat impreuna. De aceea, acum noi punem in aplicare legea votata in 2013, privind demiterea si schimbarea organelor de conducere ale Centrului National Anticoruptie. Sper foarte mult ca domnul …
