de Andrei Luca POPESCU Publicat la: 09.11.2015 15:34 Ultima actualizare: 09.11.2015 16:00
Presedintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului sa reexamineze legea prin care se acorda o asistenta financiara rambursabila Republicii Moldova, de pana la 150 de milioane de euro. Presedintele invoca in motivare faptul ca momentul nu mai este oportun, dat fiind contextul politic actual de la Chisinau si faptul ca „nu exista certitudinea continuarii procesului de reforme si respectarii angajamentelor” pentru implementarea Acordului de asociere dintre Moldova si UE. La Chisinau, guvernul pro-european condus de Valeriu Strelet a picat prin motiune de cenzura depusa de comunisti si socialisti, in contextul unui imens scandal de coruptie privind furtul a aproape 1 miliard de dolari din sistemul bancar moldovean, in care a fost pus sub acuzare si fostul premier Vlad Filat.
Presedintele Klaus Iohannis a respins de la promulgare legea de ratificare a Acordului de asistenta financiara pentru Republica Moldova, semnat la Chisinau pe 7 octombrie, cerand Parlamentului sa o reexamineze.
Acordul prevedea o asistenta financiara rambursabila de pana la 150 de milioane de euro, provenite din procesul de privatizare si aflate in soldul BNR, care erau destinate finantarii deficitului bugetar si refinantarii datoriei de stat ale Republicii Moldova. Imprumutul urma sa fie acordat in maximum trei transe, iar scadenta fiecarei transe era de maximum 5 ani.
„Avand in vedere contextul politic actual din Republica Moldova – survenit ulterior adoptarii de catre Parlamentul Romaniei a legii mentionate – consideram ca promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului privind asistenta financiara rambursabila intre Romania si Republica Moldova, semnat la Chisinau, la 7 octombrie 2015, nu este oportuna cata vreme nu exista certitudinea continuarii procesului de reforme si respectarii angajamentelor pentru implementarea Acordului de asociere intre Uniunea Europeana si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice si statele membre ale acestora, pe de o parte, si Republica Moldova, pe de alta parte, semnat la Bruxelles, la 27 iunie 2014”, arata Presedintia intr-un comunicat de presa.
Guvernul proeuropean de la Chisinau, condus de Valeriu Strelet, a picat pe 29 octombrie, dupa ce motiunea de cenzura initiata de comunisti si de socialisti a fost votata de o majoritate a deputatilor, cu sprijinul democratilor lui Marian Lupu. MAE roman a reactionat atunci imediat, spunand ca in Moldova ar trebui sa prevaleze stabilitatea si mandatul pro-european votat de cetatenii moldoveni la alegerile legislative din noiembrie 2014.
Valeriu Strelet a fost acuzat in textul motiunii ca este implicat in actele de coruptie de la Banca de Economii, unde a avut loc asa-numitul „jaf al secolului”, in urma caruia au disparut in jur de 1 miliard de dolari, precum si ca a incercat sa ii tina spatele fostului premier Vlad Filat, pus sub acuzare in acest caz, alaturi de afaceristul Ilan Shor, ales primar la Orhei.
De asemenea, motiunea a atacat faptul ca Strelet a cerut demiterea sefului Centrului National Anticoruptie, care ancheteaza dosarul in care este implicat si Filat. In motiune, Strelet a fost acuzat si ca asupra lui planeaza suspiciuni de …
