Iohannis sesizeaza CCR cu Legea pentru aprobarea OUG privind CNADNR si CNI. CCR discuta cererea in 6 iunie UPDATE

UPDATE:?Curtea Constitutionala a Romaniei discuta in 6 iunie sesizarea presedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru aprobarea OUG 55/2016 privind reorganizarea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA si infiintarea Companiei Nationale de Investitii Rutiere SA, precum si modificarea si completarea unor acte normative, au precizat, luni, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
?
Parlamentul i-a transmis sefului statului pe 18 aprilie aceasta lege in vederea promulgarii.”Consideram ca, atat prin modul in care a fost adoptata, cat si prin continutul normativ, aceasta lege incalca prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 73 alin. (3) lit. m) si p) raportat la art. 76 alin. (1) din Constitutie, precum si pe cele ale art. 75 alin. (3) din Constitutie”, se arata in sesizare.
Sesizarea presedintelui Iohannis
1. Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania – S.A. si infiintarea Companiei Nationale de Investitii Rutiere S.A., precum si modificarea si completarea unor acte normative incalca dispozitiile art. 73 alin. (3) lit. m) si p) raportat la art. 76 alin. (1) din ConstitutieLegea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania – S.A. si infiintarea Companiei Nationale de Investitii Rutiere S.A., precum si modificarea si completarea unor acte normative a fost adoptata in temeiul prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) ca lege ordinara, desi in continutul sau normativ se regasesc dispozitii ce se incadreaza in domeniul de reglementare al legii organice. In acest sens, mentionam prevederile de la art. 10, art. 16 si art. 79 din ordonanta aprobata prin legea mentionata.O.U.G. nr. 55/2016 prevede la art. 10 ca “Terenurile proprietate publica a statului roman situate in zona de siguranta si zona de protectie a infrastructurii rutiere pe care urmeaza a se implementa proiecte de dezvoltare a infrastructurii rutiere sunt concesionate in mod direct catre C.N.I.R., pe baza de contract de concesiune incheiat cu Ministerul Transporturilor, pe durata implementarii proiectelor, fara licitatie publica si fara plata redeventei, prin derogare de la prevederile art. 59 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica, aprobata cu modificari prin Legea nr. 22/2007.” Totodata, la art. 16 din O.U.G. nr. 55/2016 se prevede ca: “Pe perioada implementarii proiectelor de infrastructura de transport rutier, terenurile care sunt proprietate publica a statului roman sunt concesionate in mod direct catre C.N.I.R., pe baza de contract de concesiune incheiat cu Ministerul Transporturilor, fara licitatie publica si fara plata redeventei, prin derogare de la prevederile art. 59 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2006, aprobata cu modificari prin Legea nr. 22/2007.” Nu in ultimul rand, la art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 55/2017 se prevede ca: “Terenurile proprietate publica a statului roman destinate spatiilor de servicii situate de-a lungul autostrazilor si drumurilor expres se concesioneaza in mod direct, fara licitatie publica si fara plata vreunei redevente, pe baza de contract de concesiune, incheiat intre Ministerul Transporturilor si Compania Nationala de Investitii Rutiere – S.A., prin derogare de la prevederile art. 59 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2006, aprobata cu modificari prin Legea nr. 22/2007.” Toate aceste reglementari vizeaza derogari de la legislatia care stabileste regimul concesionarii bunurilor proprietate publica, ca parte integranta a regimului juridic general al proprietatii.Conform art. 73 alin. (3) lit. m) din Constitutia Romaniei, regimul juridic al proprietatii trebuie reglementat prin lege organica. In aplicarea unei jurisprudente constante a Curtii Constitutionale, derogarile de la regimul juridic general al proprietatii ar trebui sa fie adoptate tot prin intermediul unei legi organice. Astfel, in Decizia Curtii Constitutionale nr. 442/2015 s-a aratat ca “este posibil ca o lege organica sa cuprinda, din motive de politica legislativa, si norme de natura legii ordinare, dar fara ca aceste norme sa capete natura de lege organica, intrucat, altfel, s-ar extinde domeniile rezervate de Constitutie legii organice. De aceea, printr-o lege ordinara se pot modifica dispozitii dintr-o lege organica, daca acestea nu contin norme de natura legii organice, intrucat se refera la aspecte care nu sunt in directa legatura cu domeniul de reglementare al legii organice, in consecinta, criteriul material este cel definitoriu pentru a analiza apartenenta sau nu a unei reglementari la categoria legilor ordinare sau organice.”Analizand prevederile art. 10, 16 si 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 55/2016 aprobata prin legea criticata se poate constata faptul ca, din punctul de vedere al criteriului material, acestea instituie derogari de la regulile generale privind regimul juridic general al proprietatii. Drept urmare, aprobarea O.U.G. nr. 55/2016 ar fi trebuit realizata prin intermediul unei legi organice, conform art. 76 alin. (1) din Constitutie si nu prin intermediul unei legi ordinare, conform art. 76 alin. (2) din Constitutie.De asemenea, art. 50 alin. (1) din O.U.G. nr. 55/2016 a fost abrogat prin Art. I pct. 9 din legea supusa controlului. Conform art. 50 din O.U.G. nr. 55/2016, “Personalul C.N.I.R. este angajat pe baza de contract individual de munca incheiat conform legii, numai prin concurs organizat pe baza unui regulament aprobat de consiliul de administratie, la propunerea directorului general al companiei, cu exceptia directorului general, care detine contract de mandat potrivit legii, pentru care se organizeaza procedura de selectie, in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 111/2016.” Totodata, conform art. 57 din O.U.G. nr. 55/2016, de asemenea abrogat prin art. I pct. 9 al legii criticate, se prevedea ca, “La nivelul C.N.I.R se incheie contract colectiv de munca in conditiile stabilite de legislatia muncii in vigoare.” Nu in ultimul rand, art. 60 din O.U.G. nr. 55/2016, abrogat prin art. I pct. 9 al legii supuse controlului, prevedea urmatoarele: “Conditiile de munca, obligatiile generale si specifice, timpul de munca si de odihna, programele de perfectionare profesionala a salariatilor si alte conditii in care se desfasoara procesul muncii in cadrul C.N.I.R. se stabilesc prin contractul individual de munca si contractul colectiv de munca la nivel de companie, incheiat in conditiile legii.”Dispozitiile enuntate mai sus vizeaza aspecte care privesc aplicarea, cu privire la personalul C.N.I.R., a regimului juridic general privind raporturile de munca. Drept urmare, avand in vedere criteriul material, dispozitiile care abroga reglementari ce vizeaza regimul general al raporturilor de munca referitor la personalul C.N.I.R. ar trebui stabilite prin lege organica, nu prin lege ordinara.Astfel, tinand cont de argumentele de mai sus si de faptul ca anumite dispozitii din legea supusa controlului de constitutionalitate vizeaza materia legii organice, adoptarea de catre Parlament a legii in temeiul art. 76 alin. (2) din Constitutie incalca dispozitiile constitutionale de la art. 73 alin. (3) lit. m) si p) din Constitutia Romaniei. In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 442/2015 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, a precizat faptul ca “este posibil ca o lege organica sa cuprinda, din motive de politica legislativa, si norme de natura legii ordinare, dar fara ca aceste norme sa capete natura de lege organica, intrucat, altfel, s-ar extinde domeniile rezervate de Constitutie legii organice. De aceea, printr-o lege ordinara se pot modifica dispozitii dintr-o lege organica, daca acestea nu contin norme de natura legii organice, intrucat se refera la aspecte care nu sunt in directa legatura cu domeniul de reglementare al legii organice. In consecinta, criteriul material este cel definitoriu pentru a analiza apartenenta sau nu a unei reglementari la categoria legilor ordinare sau organice”. Insa, prin legea dedusa controlului de constitutionalitate, legiuitorul a ignorat criteriul material in functie de care trebuie stabilit caracterul legii.Tinand cont de argumentele de mai sus si de faptul ca anumite dispozitii din Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania – S.A. si infiintarea Companiei Nationale de Investitii Rutiere S.A., precum si modificarea si completarea unor acte normative vizeaza materia legii organice, adoptarea de catre Parlament a legii in temeiul art. 76 alin. (2) din Constitutie incalca dispozitiile constitutionale prevazute la art. 73 alin. (3) lit. m) si p) raportat la art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei.2. Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania – S.A. si infiintarea Companiei Nationale de Investitii Rutiere S.A., precum si modificarea si completarea unor acte normative incalca dispozitiile art. 75 alin. (3) din ConstitutieLegea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania – S.A. si infiintarea Companiei Nationale de Investitii Rutiere S.A., precum si modificarea si completarea unor acte normative incalca principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat in jurisprudenta Curtii Constitutionale.In acest sens, instanta constitutionala a stabilit doua criterii cumulative pentru a se determina cazurile in care se incalca principiul bicameralismului: pe de o parte, existenta unor deosebiri majore de continut juridic intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului si, pe de alta parte, existenta unei configuratii semnificativ diferite intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului.Prin Decizia nr. 624/2016, Curtea Constitutionala a stabilit ca art. 75 alin. (3) din Constitutie, folosind sintagma decide definitiv cu privire la Camera decizionala, nu exclude, ci, dimpotriva, presupune ca proiectul sau propunerea legislativa adoptata de prima Camera sesizata sa fie dezbatuta in Camera decizionala, unde i se pot aduce modificari si completari. Curtea a subliniat ca, in acest caz, Camera decizionala nu poate insa modifica substantial obiectul de reglementare si configuratia initiativei legislative, cu consecinta deturnarii de la finalitatea urmarita de initiator. Pentru a analiza respectarea principiului bicameralismului, Curtea Constitutionala a retinut ca trebuie avut in vedere: scopul initial al legii, in sensul de vointa politica a autorilor propunerii legislative sau de filosofie, de conceptie originara a actului normativ; daca exista deosebiri majore, substantiale, de continut juridic intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului si, respectiv, daca exista o configuratie semnificativ diferita intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului.Or, din analiza dispozitiilor legii supuse controlului rezulta faptul ca Senatul, in calitate de prima Camera sesizata, a adoptat legea in sedinta din data de 22.12.2016, in temeiul art. 115 alin. (5), teza a III-a din Constitutia Romaniei, ca urmare a depasirii termenului de adoptare. In data de 2.09.2017, Guvernul Romaniei a adoptat Ordonanta nr. 16/2017, avand ca obiect modificarea O.U.G. nr. 55/2016.Camera Deputatilor a adoptat legea supusa controlului in sedinta din data de 11.04.2018, preluand dispozitiile O.G nr. 16/2017, in plus aducand noi modificari unor dispozitii ale O.U.G. nr. 55/2016, dupa cum urmeaza: abrogarea art. 48-60 care reglementau aspecte fundamentale legate de structura organizatorica a C.N.I.R. la nivel central si local, precum si de regimul juridic aplicabil …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *