Inaltii prelati ai Bisericii Ortodoxe Romane evita, de obicei, sa discute public despre subiectele fierbinti ale zilei. Mitropolitul Olteniei, IPS Irineu, este o exceptie din acest punct de vedere. Arhiereul a explicat ca un copil nu trebuie educat cu forta, conceptia asta fiind complet gresita. De asemenea, a aratat ca BOR este deschisa catre primirea si ajutorarea imigrantilor din Orientul Mijlociu, dar acestia trebuie sa se intoarca totusi acasa. In fine, IPS Irineu declara ca nu este impotriva homosexualilor, dar prefera ca acestia sa-si pastreze orientarea sexuala in intimitate. Mitropolitul afirma insa ca militeaza pentru casatoria intre femeie si barbat.
Care este? pozitia unui inalt ?ierarh al Bisericii ?Ortodoxe Romane vizavi de cazul Bodnariu si de educatia pe care o familie ar trebui sa o acorde copiilor?
IPS Irineu: Nu cunosc prea bine cazul Bodnariu si nu am avut o aplecare spre cercetarea acestuia. Am auzit ca exista acolo o familie in Norvegia si ca ar avea probleme. Nu am intrat in detaliile acestea. Ceea ce va pot spune eu este ca sunt impotriva curentului ca usoarele corectii aplicate copiilor ar fi un lucru bun. In primul rand, copiii ar trebui educati sa nu aiba nevoie de masuri coercitive in a fi indreptati spre lucruri bune. In general, copilul? are nevoie de la inceput sa i se stabileasca niste norme precise in masura in care el trebuie sa stie ce are de facut. Am fost si noi copii, mai faceam si anumite nazbatii. E adevarat ca uneori parca aceste lucruri par iesite din comun si te indeamna la o anumita impulsivitate avand in vedere ca justifici tu ca parinte ca ar trebui sa ii dai o educatie buna, insa educatia buna nu ar trebui sa fie facuta cu palma. Ar trebui constientizat copilul ca cea mai eficienta masura ar fi aceea de a stabili o relatie buna cu el, de a-i deschide inima si in acelasi timp de a-l? face? responsabil de ceea ce face in masura varstei lui. Copilaria are destule lucruri pe care nu ar trebui sa le gandim noi prin prisma varstei noastre. Nu ar trebui sa gandim neaparat ca lucrurile copilaresti nu sunt in directia buna.Si noi am fost copii si trebuie sa gandim cu multa intelegere, nu sa credem ca bataia este rupta din rai.
Cum vi se pare sistemul de protectie a copiilor din Norvegia sau din tarile nordice ale Europei?
IPS Irineu: Este adevarat ca in primul rand copilul ar trebui protejat, insa el nu ar trebui niciodata despartit de parinti. Este foarta buna gandirea Norvegiei sau a altor state, fara a intra in detalii, insa atunci cand protejam copiii ar trebui sa ne dam tot interesul sa oferim o invatatura si libertate copiilor corespunzatoare varstei lor fara a-i desparti de familie. Familia este cea care gestioneaza cel mai bine lucrurile, o fundatie neputand sa se substituie familiei, chiar daca aceasta fundatie ar avea toate facilitatile si ar pune la dispozitie toate lucrurile bune pentru un copil. Caldura parintelui de acasa este de neinlocuit. Unii dintre noi am crescut chiar cu bunicii, care prin definitie nu tin atat de mult la regulile pe care parintii le-ar avea acasa. Totusi amintirea? parintilor pentru noi, persoane adulte, este atat de dragalasa si importanta incat nu o putem uita niciodata, ceea ce inseamna ca familia este cea mai importanta scoala pe care noi trebuie sa o dezvoltam. Mama si tata nu pot fi inlocuiti niciodata.
Cum priviti faptul ca in Romania sunt 225.000 de copii, potrivit World Vision, care se culca flamanzi in fiecare seara?
IPS Irineu: Este adevarat ca sunt cazuri, din pacate foarte multe, cu copii amarati. Noi, ca institutie, avem foarte multe case unde mergem si ne ocupam de hrana copiilor, de educatia lor si incercam prin mijloacele noastre, cat ne tin puterile economice, sa cream un cadru acceptabil si favorabil pentru ca ei sa poata sa se dezvolte, sa invete si chiar sa manance pentru ca, din pacate, multi sunt foarte slab nutriti. Ar trebui ca autoritatile sa monitorizeze aceste familii din punct de vedere al ajutorului. Mitropolia Olteniei a creat o structura de acest fel care se ocupa special de copiii de la sate si incercam fie sa ii ajutam direct in familiile lor, fie sa le dam ajutor prin centrele noastre.Avem acum un proiect prin care vrem sa cream o banca de alimente pentru a ajuta copiii nevoiasi si familiile lor. Sunt multe proiecte despre care nu se stie.
Putem vorbi aici despre o lipsa de comunicare a Bisericii Ortodoxe Romane?
IPS Irineu: Noi consideram ca birourile de presa ale Mitropoliilor si Patriarhiei isi spun cuvantul, insa nu fiecare episcop trebuie sa apara in presa pentru a spune ceva. Vocea laicilor este mai importanta in media decat vocea noastra. Nu suntem nici noi lipsiti de importanta. Poate ar fi trebuit sa spunem mai mult chiar despre cazul din Norvegia, insa toate acestea isi au rostul in coalizarea tuturor factorilor de raspundere. Cel mai bine ne implicam in a avea o influenta, daca este posibil, in rezolvarea cazului, nu in a-l face vizibil si in a comenta in presa. Este bine si asta, dar trebuie sa si actionam.? Este adevarat ca ar trebui sa comunicam mai mult. Programele pentru tineri si pentru copii care exista deja atat in Mitropolia Olteniei, cat si in tara ar trebui mediatizate mai mult. Nu ne-am expus prea? mult in presa, pentru ca uneori vrem prea multa perfectiune, sa fie totul bine.
Se poate vorbi despre un conflict al generatiilor?
IPS Irineu: Poate doar despre copilarie, despre varsta. Cel mai batran nu poate permite copilului sa faca anumite lucruri pe care nu le intelege. Deschiderea spre tehnologie reprezinta o problema pe care noi ar trebui sa o gestionam foarte bine. Aceasta informatie, aceasta tehnologie ajuta, dar ea este facuta pentru persoane adulte. Se poate trece foarte repede de pe un program pe altul prin accesul acesta pe care il avem la computer, tablete si telefoane si la un moment dat ori copilul devine dependent si nu mai poate trece dincolo de limitele facilului pe care i le ofera tehnica, ori efectiv el ajunge in asa fel incat sa nu isi mai dezvolte calitatile si capacitatile intelectuale cu care este dotat.
Trecand la un alt subiect fierbinte al zilelor noastre, va intreb: cum priveste Biserica Ortodoxa Romana? criza imigrantilor din Europa?
IPS Irineu: Acesti oameni sunt in primul rand fratii nostri, indiferent ce religie au. Noi nu putem privi decat prin prisma Sfintei Scripturi care ne spune ca orice om este facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Chiar daca el crede in Allah sau altceva, este vorba tot despre un om. Eu privesc cu multa duiosie si in acelasi timp cu multa durere cand vad acesti oameni care isi parasesc locurile natale, locuri pe care le-am vizitat candva si erau atat de frumoase si primitoare candva. Oamenii erau pasnici, dar acum din pacate casele lor au devenit campuri sterpe.? Din punct de vedere umanitar, primirea acestor oameni ar trebui sa fie binevenita, dar in acelasi timp ar trebui analizata inca de la inceput posibilitatea reintoarcerii lor. Sa nu estimam niciodata ca un om care a fost dezradacinat dintr-o zona si dus in alte locuri se va planta si va creste asa cum gandim noi. El este legat de locul unde s-a nascut. El nu poate uita asa repede casa parinteasca, limba materna si copilaria. Niciodata nu putem spune ca am trait intr-o parte a lumii si dintr-o data ne mutam in cu totul alta civilizatie si in alta parte a lumii. Este de datoria oamenilor politici sa analizeze aceasta posibilitate prin care unii oameni, din motive diverse, vor sa dizloce populatii intregi si sa le duca acolo unde poate lumea ii priveste cu ostilitate, cu neincredere. Este ca si cum ai veni acasa la mine si incepi sa imparti casa, iar eu ma uit si nu stiu cine esti, de unde vii si ce vrei. Nici pentru refugiati nu este favorabil acest lucru, oricum ar fi, pentru ca nu toti sunt copii acolo, ca sa zicem ca mai uita precum cei mici. Sunt oameni in varsta care vin si care nu au emigrat din cauza unor factori economici, ci a unor factori de grea criza. Trebuie sa vedem lumea aceasta cu mila.
Cum se face ca unii dintre refugiati, odata ajunsi in Europa, devin destul de radicali din perspectiva islamista, desi chiar de acest lucru au fugit din tarile lor?
IPS Irineu: Putem vorbi aici despre o stare psihica a refugiatilor. O stare foarte incordata. Aici vorbim despre incrancenarea celor care ajung in Europa si cauta sa isi mai pastreze ceva din identitatea lor. Pentru un refugiat, la ora actuala, identitatea lui este religia, singurul lucru care mai este. Multi dintre ei nu mai au nici macar buletin, adica o identitate, si singurul lucru ramas pe care il cultiva este religia. Asa putem intelege radicalizarea unora. De aceea, chiar daca ei vin aici, trebuie sa gandim cum ii putem ajuta sa se reintoarca acasa, pentru ca altfel aici in Europa se pot forma enclave. Stabilitatea noastra religioasa? este semn al normalitatii. Cei care gandesc cumva asupra acestor imigranti ar trebui sa ia in calcul si eventualitatea unui posibil razboi intre religii chiar aici in Europa. Ei nu au venit aici din intamplare, dintr-o data. Nu este departe o catastrofa pentru ca si in randul crestinilor au aparut extremisti, pentru ca toate aceste …
