Regina Ana a Romaniei isi va gasi odihna vesnica intr-una dintre cele mai frumoase manastiri din Europa.
Biserica veche a manastirii de la Curtea de Arges, ridicata de Neagoe Basarab din 1514, era considerata, in anul 1654, de catre marele carturar sirian crestin Paul de Alep drept una dintre minunile lumii. Biserica se afla pe lista tentativa a UNESCO, cu mari sanse de a fi inclusa in patrimoniul mondial al umanitatii. In incinta manastirii este insa ridicata o noua catedrala arhiepiscopala si regala, acolo unde va fi inmormantata Regina Ana a Romaniei.
Citeste si:?Romania, vazuta prin ochii Reginei Ana: Am platit cu durata unei vieti aceasta asteptare ca tara sa fie libera
„Intr-un fel simbolic, aceasta inmormantare in noua catedrala marcheaza noul rol pe care doreste sa si-l asume Familia Regala in societatea romaneasca. Este vorba de un rol diferit de cel pe care l-au avut primii Regi ai Romaniei, dar la fel de important. Daca acum 150 de ani, Carol I se numara printre parintii unei natiuni noi, acum, membrii Familiei Regale a Romaniei se numara printre cei care incearca sa ii ajute pe romani sa isi regaseasca locul in lume. Chiar daca, deocamdata, Romania nu a redevenit regat, rolul social al Familiei Regale nu poate fi contestat de nimeni. Regina Ana a iubit mult Romania, iar faptul ca ea este primul membru al Familiei Regale pe care il va imbratisa pamantul tarii in noua cate-drala poate fi privit intr-un sens profund crestin. Asa cum scria Tertulian, sangele martirilor este samanta de crestini, iar sacrificial asumat de Regina Ana in lungile decenii de exil poate reprezenta o temelie morala pentru reconstruirea unei Romanii mai bune si mai drepte”, a spus Valentin Lungu,vicepresedinte al Aliantei Nationale pentru Restaurarea Monarhiei.
O istorie de 700 de ani
Istoria Curtii de Arges nu incepe nici cu biserica lui Neagoe Basarab, nici nu noua cate-drala arhiepiscopala si regala. In secolul al XIV-lea, la Curtea de Arges era atestat un scaun domnesc. Pentru ca, in epoca, recunoasterea statala era de natura religioasa, in acest oras s-a aflat si scaunul unui arhiepiscop, care a avut, cel mai probabil, si titlul de mitropolit. Curtea de Arges a ramas un centru spiritual si dupa mutarea capitalei Valahiei la Tagoviste. Insa, ca urmare a nenumaratelor razboaie, vechea catedrala arhiepiscopala a cazut in ruina.
Neagoe Basarab, care a ajuns domnitor al Valahiei in anul 1512, a decis sa reconstituie vechiul scaun al ierarhilor din Curtea de Arges. Pentru ca acesti ierarhi aveau nevoie de o resedinta corespunzatoare, marele voievod a decis sa construiasca o manastire cu o biserica mareata chiar pe locul unde se afla odinioara catedrala arhiepiscopala. Neagoe Basarab a fost, poate, cel mai cult dintre voievozii romani. El era un adevarat principe al Renasterii, iar actele sale de caritate au ajutat manastirile din toata zona Balcanilor sa supravietuiasca. De asemenea, el a acordat importante ajutoare materiale crestinilor din intregul Orient Mijlociu, ai caror urmasi sunt astazi victimele Statului Islamic.
Neagoe Basarab a ajutat si manastirile de la Muntele Athos, dar si pe cele din Asia Mica. In vremea sa, Valahia devenise un creuzet unde se topeau influentele orientale, bizantine si italiene, impreuna cu stilul romanesc. In biserica manastirii de la Curtea de Arges se regasesc toate acestea. De asemenea, Neagoe Basarab este autorul unei opere deosebite: Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie. Este vorba de o lucrare inspirata din scrierile similare ale imparatilor bizantini, care, prin faptul ca aveau parte de ritualul ungerii cu mir sfintit in cadrul ceremoniei de incoro-nare, nu erau doar bazilei ai acestei lumi, ci si episcopi auxi-liari sau ai treburilor din afara ai Bisericii.
Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie nu era astfel doar un manual de stiinte politice, ci si un indreptar de viata crestina. Cercetatorul roman Ioan Dumitriu-Snagov a descoperit ca aceasta lucrare a fost, de altfel, plagiata de un carturar grec de la curtea lui Ivan cel Groaznic. Marele cneaz al Moscovei avea nevoie de o scriere de acest gen pentru a arata ca interiorizase invataturile crestine si ca me-rita titlul de tar sau de bazileu pe care il cerea de la patriarhul Constantinopolelui. Deoarece? cneazul rus nu a fost capabil sa scrie el insusi o astfel de lucrare, a plagiat, pur si simplu, scrierea marelui voievod roman.
Citeste si:?VIDEO. Portret. Ana, Regina-Soldat a Romaniei: Stiam sa demontez si sa montez la loc o masina
Insa opera de capatai a lui Neagoe Basarab a ramas refondarea manastirii de la Curtea de Arges. El a murit fara sa fi vazut biserica pictata. Pictura a fost realizata de zugravul Dobromir, angajat de ginerele lui Neagoe Basarab, voievodul Radu de la Afumati, una dintre cele mai eroice figuri din istoria Romaniei din secolul al XVI-lea. Radu de la Afumati a fost inscaunat in anul 1522 si a domnit, cu intreruperi, pana in 1529, cand a fost asasinat de boierii tradatori.
In cei sapte ani in care a purtat coroana, el a purtat 20 de batalii si a avut si vreme sa finanteze importante opere de arta. Pictura mesterului Dobromir este pastrata azi, fragmentar, la Muzeul National de Arta din Bucuresti. Legenda spune ca manastirea ar fi fost construita de mesterul Manole, cel care a inspirat una dintre cele mai frumoase balade, cu raspandire in intreg arealul balcanic.
Ctitoria voievodala,?distrusa de incendii
Manastirea de la Curtea de Arges a supravietuit razboaielor si cutremurelor pana in anii 1866 – 1867, cand a fost devastata de doua incendii succesive. Noul domnitor al Romaniei, Carol I, a decis sa refaca vechea ctitorie. El a incredintat lucrarile de refacere unui arhitect francez, Andre Lecomte de Nouy, care a fost implicat in refacerea mai multor monumente medievale din Romania, inclusiv Biserica Trei Ierarhi din Iasi sau Mitropolia Ortodoxa din Targoviste. Andre Lecomte de Nouy a utilizat o tehnica ce a starnit multe controverse. Pentru ca unele dintre aceste …
