Istorie. Cum au martirizat rusii Bucovina

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Jaful si toate „blastamatiilea” au fost regula dupa care s-au ghidat „fratiia” rusi de fiecare data cand au ajuns pe teritoriul locuit de romani.
Una dintre cele mai amare glume spune ca raspunsul la intrebarea „Ce ne sunt noua rusii, frati sau prieteni?” este „Frati, pentru ca prietenii ti-i alegi!”. In ultimele zile, „fratii” rusi au lansat o noua ofensiva propagandistica. In cel mai jenant mod cu putinta, Sputnik si alte goarne ale dictatorului Vladimir Putin incearca sa ii convinga pe romani ca aderarea la Uniunea Europeana si la NATO le-au adus numai nenorociri. Propaganda ruseasca a difuzat un film „documentar” care arata cat de tare a „saracit” Romania dupa aderarea la Uniunea Europeana. Si asta desi oricine trece Prutul poate sa vada cat de mari sunt binefacerile prieteniei rusesti. Romania si Republica Moldova au plecat in anul 1989 de la acelasi nivel de prosperitate, iar acum romanii basarabeni sunt de sapte ori mai saraci decat cei din Romania, pentru ca au avut ghinionul sa sufere mai mult timp consecintele „imbratisarii fratesti” a rusilor.
Despe ororile invadatorilor sovietici, care au comis cele mai cumplite omoruri si violuri in Romania, au fost scrise sute de articole. Faptele cumplite ale „fratilor” rusi din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial au aruncat in uitare comportamentul bestial al rusilor din timpul Primului Razboi Mondial. O fresca a bestialitatii invadatorilor rusi este redata in memoriile unei simple taranci din Bucovina.
Anita Nandris-Cudla s-a nascut si a locuit in satul Mahala, din apropierea Cernautiului, in Bucovina de Nord, un teritoriu care nici azi nu a fost inapoiat Romaniei. In timpul Primului Razboi Mondial, Bucovina facea parte din Imperiul Austro-Ungar si a suferit invazia rusilor. Anita Nandris-Cudla a avut ghinionul sa fie, impreuna cu familia sa, in calea invadatorilor. Fragmentele din memoriile sale se refera la anul 1916.
De retinut faptul ca rusii se comportau astfel intr-un teritoriu care, potrivit tratatului de alianta cu Romania, trebuia sa intre, la finalul razboiului, sub Coroana Romana. Asa s-a si intamplat la 15 noiembrie 1918, insa datorita eroismului Armatei Regale Romane, a Regelui Ferdinand I si a Reginei Maria, nu datorita rusilor, care au redus in memoria colectiva a romanilor bucovineni groaza din timpul invaziilor mongole. Mai tarziu, dupa ocuparea Bucovinei de Nord de catre URSS, Anita Nandris-Cudla avea sa fie deportata in Siberia, alaturi de fiii sai. Intoarsa acasa dupa 20 de ani, ea si-a asternut memoriile pe un caiet, care a fost strecurat peste granita de fratele sau, Gheorghe Nandris. Aceste memorii aveau sa vada lumina tiparului la Editura Humanitas. Vom publica trei episoade in rubrica Aldine, in care vom reproduce invazia rusilor in timpul Primului Razboi Mondial, deportarea in Siberia si grozavia traiului in iadul siberian.
Relele blazgonii ale rusilor
a”Cand mergiau moscalii inainte nu era asa grozav. Armata austriaca sa retragia, dar nu facia asa rele blazgonii. Le trebuia o caruta de prospant, asa se zicia atunci, luau, caci era timp de razboi, dar cand sa retragiau moscalii sa fireasca Dumnezeu. Ce intalneau inaintea lor tat luau, caruta, cai, vite, porci si chiar si lume, dar numai partia barbateasca. Data asta cand -s-au retras a fost tare grozav. Nu-i vorba, ca de cate ori s-au retras, bune nu au facut, dar lua numai vite, porci, pasari si nu avei ce sa deschizi gura sa spui un cuvant. Intr-o femeie o infipt sulita si a picat jos, moarta, pentru niste pasari. Era un feli de armata, niste cazaci, umblau calari pe cai si purtau un feli de armature, niste suliti lungi cam de vreo trei metri. Aceia au intrat in ograda si prindiau niste gaste, gaini, dar femeia a esit din casa si nu li-a zis alta nimic, decat li-a zis de ce nu spun ce le trebuie, ca ea li-i da. Atunci, unu a radicat sulita si a infipt-o intr-insa si s-a dus mai departe si multe cazuri asa urate se faciau cand fugiau moscalii. Din cauza asta sa rascolia lumia cand auzia ca vin moscalii.
Prin anu 1916, cand s-au retras, au inceput sa fure si lume. Era vara, cam pe timpu cand se strange pania cea alba. Intr-o zi, vine cineva la mama si intriaba, unde ti-i barbatu, unde-s baietii. Dar mama deodata intriaba, da ce este ca intrebi unde-s. Si atunci ii spune, uite ce-i, moscalii fug si si acuma au dus un transport de barbati, ce i-au gasit pe camp pe la marginea satului, si acuma imbla prin sat si strang barbati si baieti. Uite, la cutare casa au inceput sa stranga baieti si in alta parte iarasi ii spune unde strang barbati. Mama, tremurand de frica, indata a dat de stire si l-a chemat pe tata acasa, si-i spune ce-i. A cautat baietii si i-a adus acasa, caci aviam inca doi frati care au mai ramas langa parinti, Floria si Toader. Si indata, mult nu sa gandesc, era o gramada mare de lemne, face tata loc intre lemne cat sa incapa baietii. Ii pune -acolo, le pune acolo pane si apa si astupa cu lemne sa nu sa cunoasca. Mai vine un vecin, tot cu grija asta, si intriaba ce-i de facut. Tata ii zice: nu-i cand sta mult de vorba, hai la triaba. Si a facut o groapa mare in gunoiu vitelor, au mai pus lemne, scanduri, diasupra iarasi gunoi, mai un brat de paie uscate, sa aiba pe ce sa se puna jos si s-au varat acolo tata si cu un vecin. Si mama a astupat cu gunoi sa nu sa cunoasca”, relateaza Anita Nandris-Cudla goana rusilor dupa sclavi. ?
O bataie sora cu moartea?
Mai jos, Anita Nandris-Cudla reda momentul in care rusii i-au dat mamei sale o bataie sora cu …

spot_imgspot_img