Dincolo de criza din Irak si ofensiva jihadistilor ISIS, se intrevede o alta amenintare pentru Occident – cea a hegemoniei iranienilor in regiune. Ofensiva jihadista constituie o dubla amenintare pentru regimul ayatollahilor: politica, in special, unitatea Irakului fiind in joc, iar apoi posibila inlocuire a premierului irakian, Nouri al-Maliki, un siit cu relatii stranse cu Teheranul.
Secretarul de stat american, John Kerry, se afla in vizita in tari din Orientul Mijlociu. Franta l-a primit luni pe emirul Qatarului, dupa ce a primit emisarii Arabiei Saudite si Emiratelor Arabe Unite.
Dupa razboiul civil din Siria, posibila fracturare a vecinului irakian in mai multe entitati autonome (siita, sunnita si kurda) ar fi o veste foarte proasta pentru Iran. „Pentru iranieni Irakul este un punct nevralgic, tara prin care au acces in Siria si in Liban”, estimeaza Myriam Benraad, specialist in Irak la Science-Po. Apoi, in plan religios, locurile sfinte irakiene, Nadjaf, Kerbala sau Samarra, de o importanta primordiala pentru lumea siita, pot fi amenintate de jihadistii ISIS (Statul Islamic din Irak si Siria).
Paradoxal, noua criza din Irak apare drept o oportunitate pentru Teheran, care ii poate permite sa-si extinda mai mult influenta asupra Irakului. Benraad explica: „Interventia americana din 2003 a oferit Irakul pe un platou Iranului. De atunci, Teheranul este intr-o logica expansionista”. Daca Irakul este divizat in bucati, Iranul va profita pentru a se instala mai bine in regiune, intre Basra si Nadjaf. Regimul iranian, considerandu-se capabil sa opreasca avansarea ISIS, vrea sa se impuna ca actor regional major, garant al stabilitatii regionale. Un joc ce va crispa puterile sunnite ca Turcia, Arabia Saudita sau Qatarul. Si deci va provoca noi tensiuni si, potrivit unui diplomat francez, „costul influentei iraniene in regiune este exorbitant”.
In cele trei tari unde aceasta in?fluenta este exercitata – Irak, Siria si Liban – sunt semnalate situatii periculoase. Un site internet din Teheran dezvaluie ca peste 5.000 voluntari s-au prezentat deja pentru a apara locurile sfinte siite din Irak, iar presedintele iranian, Hassan Rouhani a precizat ca „marele popor iranian va face totul pentru prezervarea” acestor locuri sfinte. Teheranul nu a pierdut ocazia de a-si trimite fortele pe solul irakian, un opozant iranian declarand ca „militiile care operau in Siria au fost repatriate in Irak pentru pentru a salva tot ce se poate”. Membrii Assaeb Ahl ?Al-Haqq, militie fidela Teheranului, lupta din ianuarie la Fallouja impotriva insurgentilor sunniti, iar de ?cateva luni militiile ?siite pro-iraniene ?recruteaza voluntari in Irak. Un alt semn ca Iranul a preluat bagheta dirijorului in Irak este venirea la ?Bagdad, in urma cu cateva zile, a generalului Qassdem Suleimani, comandantul fortelor Qods, unitate de elita a ?Gardienilor Revolutiei iraniene.
Barack Obama anunta saptamana trecuta trimiterea de instructori militari in Irak, respingand in acelasi timp optiunea loviturilor aeriene. Un ajutor dat Irakului ar implica si o colaborare cu Teheranul, care ar putea furniza informatii de la sol. Dar, o astfel de colaborare ar avea consecinte in special asupra unui alt mare dosar care preocupa Iranul, cel nuclear. Ayatollahii vor cauta sa obtina profit in negocierile cu puterile mondiale care vor fi reluate in iulie, vor cere mai multe concesii negociatorilor americani. Expertii sustin ca SUA sunt susceptibile sa aiba o pozitie mai concilianta si astfel Teheranul va fi in masura sa divizeze occidentalii, asa cum a mai facut-o in anii 2.000.
Khamenei isi apara zona de influenta
Ghidul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, cel care conduce de fapt tara, a avertizat duminica Washingtonul contra trimiterii de avioane de lupta in regiune, subliniind ca Irakul nu are nevoie de interventie straina. Iranul a investit in apararea Bagdadului si generalul Suleimani se afla acolo pentru coordonarea apararii capitalei irakiene. Khamenei s-a declarat impotriva interventiei americane in Irak, unde extremistii islamisti si militanti sunniti opozanti ai Teheranului au capturat orase si localitati in nordul si vestul tarii. „Principala diferenta in Irak este cea dintre cei ce vor ca Irakul sa se alature taberei SUA si cei care vor un Irak independent.a”
Suleimani, pionul secret al Iranului
In timp ce Administratia Obama se consulta asupra mijloacelor de ajutorare a Irakului pentru a rezista agresiunii jihadistilor ISIS, Iranul actioneaza in teren, unde si-a trimis „papusarul” din Orientul Mijlociu, scotand din umbra acest pion al puterii iraniene. Responsabilii irakieni ai serviciilor de securitate au declarat pentru Associated Press ca generalul Qassem Suleimani, seful Fortei Qods, trupele de elita din Iran din cadrul Gardienilor Revolutiei, se afla deja in Irak pentru consultari privind organizarea respingerii ISIS. Comandantul Fortelor Qods este un om util in caz de criza si premierul irakian, Nouri al-Maliki, s-a declarat multumit sa il vada la Bagdad. Generalul iranian a inspectat apararea irakiana si a analizat planurile cu cei mai buni comandanti si militiile irakiene siite, sustinute de Teheran. A vizitat orasele sfinte Nadjaf si Kerbala, la sud de Bagdad, care reprezinta sanctuarele siite cele mai venerate, si zonele din vestul capitalei, unde fortele guvernamentale se infrunta cu militanti islamisti de luni de zile.
Generalul Suleimani este una din figurile cele mai puternice ale sistemului de securitate al Iranului. Forta Qods pe care o conduce este o aripa secreta a Gardienilor Revolutiei si participa la operatiuni in afara tarii. In mijlocul anilor 2000, el a organizat militiile siite intr-o campanie de o violenta sangeroasa contra trupelor americane din Irak, arata responsabili americani citati de Guardian. Mai recent, Forta Qods s-a implicat pentru sustinerea presedintelui Bachar al-Assad in lupta acestuia deosebit de sangeroasa contra opozitiei din tara. Surse americane care au cerut pastrarea anonimatului au precizat ca Iranul a tolerat ascensiunea ISIS in regiune din cauza prezentei grupului in Siria, care a legitimat motivarea guvernului de la Damasc cum ca lupta contra terorismului, si nu pentru zdrobirea miscarii pro-democratie a sirienilor.
„Nasul terorismului de stat”
Departamentul de Stat american a publicat in aprilie un raport anual asupra terorismului in lumea intreaga. Documentul, care prezinta Iranul drept un „nas al terorismului de stat” afirma ca Teheranul a permis oamenilor Al Qaeda „sa exploateze o conducta petroliera ce traverseaza Iranul, permitand retelei teroriste sa transfere fonduri si combatanti spre Asia de Sud, dar si spre Siria”. Raportul mai afirma ca actori iranieni inflameaza tensiunile sectare in interiorul Irakului. „In pofida promisiunii de sustinere a stabilitatii Irakului, Iranul a format, finantat si a furnizat consilieri grupurilor irakiene siite de militanti.”
Irakul se afla intre Republica islamica siita a Iranului si Regatul wahabitt al Arabiei Saudite si un numar crescand de analisti sustin ca situatia este la limita unui razboi confesional, opunand cele doua principale puteri ale regiunii. Cu astfel de temeri pe fundal, exista si preocupari privind modul in care o posibila relatie americano-iraniana ar fi primita de aliatii cei mai apropiati ai Washingtonului in regiune – Arabia Saudita si Israel. Cele doua tari considera Iranul o amenintare si pot fi determinate sa faca propriile miscari imprevizibile ca raspuns la cooperarea SUA-Iran.
Pro-Assad
Suleimani este un obisnuit vizitator al capitalei irakiene, unde a jucat un rol-cheie chiar inaintea invaziei americane din 2003 si inlaturarea lui Saddam Hussein. Intarirea rezistentei si mobilizarea militiilor au reprezentat „reteta” unei cariere clandestine care i-a conferit reputatia de a fi unul dintre oamenii cei mai puternici, dar si cei mai misteriosi din Orientul Mijlociu. Acum, aceasta ultima misiune la Bagdad este considerata ca un indicator al gravitatii crizei irakiene – un om al Teheranului in fata jihadistilor extremisti ISIS, iar expertii vad in Irak un alt front asemanator cu ceea ce se petrece in Siria. In cursul ultimilor trei ani, Suleimani, ca omul de varf in sustinerea strategica a Iranului pentru Bachar al-Assad si pentru relatiile sale cu Hezbollah, miscarea siita libaneza, a pus accentul pe Damasc. Sanctiunile americane impuse contra sa pentru rolul jucat in Siria denota ca generalul iranian nu …
