UPDATE:?Curtea Constitutionala a Romaniei va discuta pe 23 mai sesizarea presedintelui Klaus Iohannis privind Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul sanatatii.
Seful statului sustine ca legea a fost adoptata cu incalcarea limitelor cererii de reexaminare formulate, ceea ce contravine dispozitiilor art. 77 alin. (2) din Constitutie.
Va prezentam textul integral al cererii:
Domnului VALER DORNEANU
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
In temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, formulez urmatoarea
SESIZARE DE NECONSTITUTIONALITATE
asupra Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul sanatatii
La data de 16 aprilie 2018, Parlamentul Romaniei a transmis Presedintelui Romaniei, in vederea promulgarii, Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul sanatatii. Prin modul in care a fost adoptata, precum si prin continutul normativ, consideram ca Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul sanatatii incalca prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) si art. 77 alin. (2) din Constitutie, pentru motivele expuse in cele ce urmeaza.
1. Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul sanatatii a fost adoptata cu incalcarea limitelor cererii de reexaminare formulate de Presedintele Romaniei, ceea ce contravine dispozitiilor art. 77 alin. (2) din Constitutie
La data de 29 noiembrie 2017, Presedintele Romaniei a formulat cerere de reexaminare cu privire la legea dedusa controlului de constitutionalitate, supunand atentiei Parlamentului o serie de aspecte precum: necesitatea adoptarii acesteia ca lege organica, necorelarea unor dispozitii ale legii, aspecte referitoare la neclaritatea si lipsa de precizie a unor prevederi din actul normativ.
Pana la finalizarea reexaminarii in Parlament a legii criticate, Guvernul a emis doua ordonante de urgenta ce transpun legislativ o parte din dispozitiile legii ce facuse obiectul cererii de reexaminare a Presedintelui Romaniei (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 974 din 7 decembrie 2017 si, respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8/2018 privind reglementarea unor masuri in domeniul sanatatii, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 190 din 1 martie 2018).
Cu ocazia reexaminarii, forul legislativ a operat o serie de modificari in sensul admiterii, in parte, a criticilor cuprinse in cererea de reexaminare, dar a modificat sau eliminat si un numar de 11 puncte – neindicate prin cererea transmisa de Presedintele Romaniei – si care nu se aflau intr-o stransa legatura cu dispozitiile pentru care s-a solicitat reexaminarea. Astfel, motivat de necesitatea corelarii legii criticate cu cele doua ordonante de urgenta, in procedura de reexaminare Parlamentul a modificat sau a eliminat unele dispozitii din cuprinsul acesteia, respectiv: art. I pct. 1, 3, 8, 9, 10, 13, 27, 30, 32, 35 si 36, in timp ce cererea de reexaminare formulata de Presedintele Romaniei a vizat expres dispozitiile art. I pct. 4, 7, 15, 16, 23, 24, 25, 26, 34, 42 si art. II din forma initiala a legii adoptate de Parlament.
In concret, au fost eliminate ori modificate norme din cuprinsul legii deduse controlului de constitutionalitate ce vizeaza dispozitii din cuprinsul Legii nr. 95/2006, desi nici textele respective si nici problematica ridicata de acestea nu au facut, nici direct, nici indirect, obiectul cererii de reexaminare, dupa cum urmeaza:
– art. I pct. 1, referitor la completarea art. 16 privind sistemul informatic de telemedicina;
– art. I pct. 3 ce viza modificarea art. 169 alin. (1) referitoare la categoriile de spitale;
– art. I pct. 8, ce viza modificarea art. 220 alin. (2) referitoare la completarea surselor de finantare;
– art. I pct. 9, referitor la art. 243 ce viza contractele cost-volum/cost-volum-rezultat;
– art. I pct. 10, referitor la art. 249 privitor la derogarea stabilita pentru contractele cu casele de asigurari de sanatate;
– art. I pct. 13, ce viza modificarea art. 337 alin. (1) privind cardul national;
– art. I pct. 27, referitor la art. 7011 privind studiile clinice;
– art. I pct. 30, referitor la art. 800 alin. (8) privind suspendarea sau retragerea autorizatiei pentru desfasurarea activitatii de distribuitor en detail de medicamente;
– art. I pct. 32, referitor la art. 803 lit. c) ce viza una dintre cerintele minime stabilite pentru detinatorii autorizatiei de distributie angro;
– art. I pct. 35, referitor la art. 814 ce vizeaza obligatia de declarare a sumelor de bani/avantajelor; in plus, noua redactare face trimitere la dispozitii inexistente, respectiv la art. 193 alin. (7) lit. d2);
– art. I pct. 36, referitor la art. 857 alin. (8) privitor la efectuarea inspectiilor.
Prin jurisprudenta sa, instanta constitutionala a statuat ca art. 77 alin. (2) din Constitutie implica un dialog constitutional intre Presedinte si Parlament. Acest dialog constitutional are drept efect redeschiderea procedurii legislative intre aceste institutii, insa numai in limitele cererii de reexaminare, iar depasirea acestor limite ar acorda, in cadrul acestei relatii, un rol preeminent fie Parlamentului, fie Presedintelui Romaniei, dupa caz, intrucat, daca s-ar redeschide procedura legislativa indiferent de limitele cererii de reexaminare, Parlamentul ar putea adopta o lege cu un continut total diferit fata de cea initiala, iar Presedintele Romaniei nu va mai putea cere reexaminarea acesteia, fiind vorba, in sens strict formal, de aceeasi lege, ceea ce impune promulgarea acesteia in termen de 10 zile de la comunicarea sa (Decizia Curtii Constitutionale nr. 63/2018).
In aplicarea dispozitiilor art. 77 alin. (2) din Constitutie, Curtea Constitutionala a stabilit ca Parlamentul trebuie sa se pronunte strict fata de problemele ridicate de catre Presedinte in cererea de reexaminare. (Decizia Curtii Constitutionale nr. 355/2007; Decizia nr. 31/2016). Astfel, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale:
– in cadrul reexaminarii trebuie reanalizate textele cuprinse in cererea Presedintelui Romaniei, precum si cele care au legatura cu acestea, fiind necesara corelarea tehnico-legislativa a tuturor dispozitiilor din lege (Decizia nr. 991/2008); in cadrul acestei proceduri, reexaminarea legii de catre Parlament trebuie sa se restranga la obiectiunile mentionate in cererea Presedintelui Romaniei iar, in situatia in care se da o alta redactare unor texte sau se completeaza legea cu noi reglementari, urmeaza sa se asigure corelarile necesare cu textele care au facut obiectul cererii Presedintelui Romaniei (Decizia nr. 81/2013);
– avand in vedere scopul cererii de reexaminare, respectiv imbunatatirea actului normativ, nu se poate admite ca reexaminarea sa aiba drept consecinta adoptarea unei legi cu contradictii sau necorelari intre texte, astfel ca, in virtutea regulilor de tehnica legislativa, necesitatea coerentei reglementarii impune completarea unor texte din lege care nu au facut in mod expres obiectul cererii de reexaminare, dar care sunt in mod indisolubil legate de acestea (Decizia Curtii Constitutionale nr. 63/2018).
Nu in ultimul rand, Curtea Constitutionala a precizat ca „cererea formulata de Presedintele Romaniei in temeiul art. 77 alin. (2) din Constitutie are ca efect reluarea procesului legislativ, cadru in care Parlamentul poate modifica sau completa legea in sensul cerut de Presedinte, poate mentine legea in forma adoptata initial sau, dimpotriva, tinand seama si de punctul de vedere al Presedintelui, o poate respinge.” (Decizia nr. 30/2016). In acest sens, instanta de contencios constitutional a retinut si ca, daca cererea de reexaminare vizeaza doar aspecte punctuale sau dispozitii concrete din lege, iar, in economia actului normativ, acestea se dovedesc a fi esentiale, intrucat constituie fundamentul reglementarii, lipsa lor afectand insasi filosofia actului normativ, apare cu evidenta faptul ca inlaturarea, eliminarea lor va prejudicia intregul act si va conduce la respingerea legii in ansamblul sau (Decizia nr. 30/ 2016, paragrafele 12 si 13, si Decizia nr. 31 /2016, paragrafele 11 si 12).
Or, in ceea ce priveste legea supusa controlului de constitutionalitate, interventiile legislative anterior mentionate, operate dincolo de cele deschise prin cererea de reexaminare, nu au avut in vedere corelari tehnic-legislative impuse de modificarea/completarea textelor supuse reexaminarii si nici nu sunt indisolubil legate de acestea. Aceste interventii legislative, ce nu privesc nici direct, nici indirect textele supuse reexaminarii, vizeaza mai degraba adaptarea continutului normativ al legii criticate la dispozitii din alte acte normative, respectiv O.U.G. nr. 88/2017 si O.U.G. nr. 8/2018. Acest tip de interventie se plaseaza in afara limitelor reexaminarii si incalca astfel dispozitiile art. 77 alin. (2) din Constitutie intrucat solutia constitutionala pentru situatia constatarii existentei in acte legislative diferite a unor norme cu un continut necorelat nu poate fi aceea a incalcarii, a depasirii cadrului procedural permis. Chiar Curtea Constitutionala a stabilit ca pentru aceste ipoteze legiuitorul, analizand in ce masura reglementarea in cauza se mai justifica, are deplina libertate de a decide respingerea legii supuse reexaminarii. In plus, cele doua ordonante de urgenta sunt in procedura parlamentara, iar corelarea necesara a textelor in cauza ar fi trebuit sa vizeze cadrul dezbaterii in Parlament al celor doua proiecte legislative si nu utilizarea unei proceduri specializate si limitate la criticile formulate de Presedintele Romaniei.
2. Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul sanatatii contine prevederi ce contravin dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie
La art. I pct. 4 din legea criticata se introduc doua noi alineate, alin. (11) si (12) la art. 172 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. Astfel, alin. (11) al art. 172 prevede ca: „In cazul reorganizarii furnizorilor de servicii medicale prin transferul total sau partial al activitatii medicale catre o alta entitate cu personalitate juridica, la cererea entitatii toate …
Klaus Iohannis a sesizat CCR asupra Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul sanatatii
