UPDATE Discursul presedintelui Klaus Iohannis la bilantul MApN, transcris de Administratia Prezidentiala:
„Domnule Presedinte al Camerei Deputatilor,Domnule Prim-ministru,Domnule Ministru al Apararii Nationale,Domnule general, sef al Statului Major General,Doamna Ministru,Doamnelor si domnilor generali, amirali, ofiteri, maistri militari si subofiteri, salariati civili,Stimati invitati,
In fiecare an, particip cu emotie alaturi de dumneavoastra la bilantul Ministerului Apararii Nationale, pentru a-i onora pe toti cei care servesc patria sub drapelul tricolor.
Activitatea Ministerului Apararii Nationale a fost, in 2016, una extrem de consistenta, care merita din plin aprecierea si felicitarile noastre. Armata este o institutie de baza a statului roman, pe care cetatenii tarii noastre o privesc cu incredere si cu mandrie. Acest nivel de pretuire se datoreaza profesionalismului militarilor si civililor care isi indeplinesc misiunile cu patriotism si devotament. Pentru efortul si sacrificiile pe care le faceti in fiecare zi, va multumesc!
Doamnelor si domnilor,
Ne aflam intr-un context deosebit de dinamic al transformarilor mediului international, caracterizat de acutizarea fara precedent, dupa sfarsitul Razboiului Rece, a provocarilor la adresa securitatii globale si regionale.
Prelungirea conflictului din Ucraina, fara intrevederea unei solutii politice viabile, tergiversarea gasirii unei cai rezonabile si negociate pentru a pune capat razboiului din Siria, care se suprapune pe un context deja precar al securitatii regionale in Orientul Mijlociu si Nordul Africii, virulenta terorismului islamic anti-occidental practicat de Daesh si criza produsa de afluxul masiv de refugiati in cautare de azil in Europa sunt cele mai semnificative coordonate ale acestei situatii.
Intr-un astfel de context, devine cu atat mai important pentru Romania sa-si dezvolte directiile pe care isi fundamenteaza politica externa. In acest sens, pentru noi raman prioritare consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii si construirea unui profil mai puternic in NATO si Uniunea Europeana, ca piloni strategici pentru garantarea securitatii tarii noastre.
Anul trecut, pentru prima data, NATO a prevazut un proces regulat de evaluare politico-militara pentru Europa de Sud-Est. Mai mult, Uniunea Europeana a adoptat in anul 2016 o Strategie Globala de Politica Externa si de Securitate, urmand a pune in aplicare un Plan de Implementare a acesteia, cu obiective concrete.
Cooperarea dintre NATO si Uniunea Europeana reprezinta o prioritate strategica pentru ambele organizatii, in baza declaratiei comune semnate de liderii acestora, cu ocazia Summitului de la Varsovia din anul 2016.
De altfel, acel Summit a marcat si succesul demersurilor statului roman pentru o abordare echilibrata intre Marea Baltica si Marea Neagra a riscurilor de securitate care vizeaza flancul estic, obtinandu-se un pachet complex si integrat de masuri, in plan terestru, aerian si maritim pentru regiunea din care facem parte.
Dupa progresele inregistrate in domeniile terestru si aerian, ma bucura faptul ca recent au fost agreate masuri de consolidare a prezentei aliate si pe dimensiunea maritima, la Marea Neagra.
Cu totii ne dorim ca Romania sa fie o tara puternica si respectata in Europa si in lume. Tara noastra a dovedit ca poate fi un furnizor de securitate, iar acest statut poate fi consolidat atat prin masuri de politica externa, cat si prin masuri care vizeaza cresterea capacitatii operationale a armatei. Un stat capata credibilitate strategica internationala daca are o armata puternica. Avem nevoie de o armata bine dotata si instruita, asa cum am prevazut in Strategia Nationala de Aparare a Tarii pentru perioada 2015-2019 si in Planul de Implementare a acesteia. Ministerului Apararii Nationale ii revin sarcini importante in aceste demersuri.
In context, doresc sa transmit intreaga mea apreciere pentru eforturile sustinute ale institutiei dumneavoastra, orientate spre materializarea prioritatilor strategice ale Ministerului Apararii Nationale, aferente anului 2016, care au vizat, in principal, continuarea transformarii Armatei, operationalizarea structurilor aliate de pe teritoriul tarii noastre, precum si cresterea calitatii vietii personalului Armatei.
Cu acest prilej, vreau sa subliniez realizarile deosebite privind operationalizarea, in anul 2016, a Unitatii NATO de Integrare a Fortelor si a Comandamentului Diviziei Multinationale Sud-Est, precum si operationalizarea scutului antiracheta de la Deveselu.
In perioada imediat urmatoare Summitului NATO de la Varsovia, in cadrul Administratiei Prezidentiale a fost elaborat Planul de Implementare a deciziilor luate la Summit si a fost initiata punerea in aplicare a acestora.
In contextul obiectivelor generale asumate de tara noastra in cadrul Aliantei, Ministerului Apararii Nationale ii revin, in mod firesc, o serie de sarcini specifice referitoare la constituirea Brigazii Multinationale pe teritoriul Romaniei: dezvoltarea initiativei Cadrului multinational de instruire la nivel intrunit in Romania; proiectarea unei prezente aliate adaptate in domeniile maritim si aerian in regiunea Marii Negre si participarea la implementarea masurilor aliate pentru asigurarea prezentei inaintate consolidate pe segmentul nordic al flancului estic.
Stiu foarte bine ca existe progrese in directia implementarii acestor obiective si ma bucura acest lucru. Va incurajez sa depuneti toate eforturile pentru a gasi solutii la problemele inca nerezolvate, in special, la cele care impun cooperare in cadru aliat.
Bugetul apararii a reprezentat pentru mine, asa cum bine stiti, o prioritate. Asigurarea finantarii de 2% din PIB in acest an, in concordanta cu angajamentul politic asumat in plan national in ianuarie 2015, creeaza conditii pentru implementarea tuturor obiectivelor asumate. Sunt totusi necesare masuri organizatorice si manageriale responsabile si oportune.
Responsabilitatile ce revin Romaniei in urma deciziilor asumate la Varsovia trebuie sa fie rezultatul unui efort conjugat si cuprinzator al institutiilor cu atributii in domeniul securitatii si apararii, in beneficiul Romaniei si al tuturor romanilor.
De aceea, cooperarea interinstitutionala, in general, si cea dintre Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Afacerilor Externe, in special, devine esentiala.
Doamnelor si Domnilor,
Avem un cadru conceptual si normativ solid, fundamentat pe Strategia Nationala de Aparare a Tarii pentru perioada 2015-2019 si pe Planul de implementare a acesteia, pe Legea de planificare a apararii, Carta Alba a Apararii, si Strategia militara, alaturi de Planul de implementare a deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varsovia cu implicatii pentru Romania.
De asemenea, bugetul destinat in acest an apararii asigura premisele ca obiectivele ambitioase pe care vi le-ati asumat pentru 2017 sa fie indeplinite.
In incheiere, vreau sa subliniez faptul ca resursa cea mai pretioasa a Armatei Romaniei sunt militarii si civilii care activeaza in acest domeniu. Femeile si barbatii care isi dedica viata vocatiei de a servi patria sub drapelul tricolor alcatuiesc un adevarat corp de elita, nu numai prin asumarea unor standarde morale si profesionale inalte, dar si a multor sacrificii.
Atat in tara, cat si in teatrele de operatii, dumneavoastra va aflati mereu acolo unde Romania o cere, desfasurandu-va activitatea cu patriotism, loialitate si modestie, sub deviza „Onoare si Patrie”.
Va multumesc tuturor pentru ceea ce faceti pentru tara si va doresc mult succes in activitate!”
Bugetul Apararii a fost subiect de controverse politice la inceputul acestui an. Noul ministru al Apararii, Gabriel Les, declara pe 4 ianuarie, in cadrul audierii sale pentru numirea in functie in comisiilor parlamentare de aparare, ca MApN isi propune sa continue programele de inzestrare ale armatei, facand referire la achizitia avioanelor F16 si preconizata cumparare a patru corvete construite de catre compania Damen la santierul naval de la Galati. De altfel, Les a fost secretar de stat in guvernul precedent ocupandu-se in special de programele de inzestrare.Controversele au aparut dupa ce Ministerul de Finante a facut publica prima varianta a bugetului de stat, in care Ministerul Apararii Nationale nu primea cei 2% din PIB, desi era obligatie asumata de Romania fata de aliatii din NATO. Exista insa posibilitatea ca MApN sa ajunga la un buget de 2,18% cu ajutorul unor credite de angajament, fata de 1,3% provenit din credite bugetare. Astfel, pe langa cele 11 miliarde lei alocate direct de la buget, Apararea ar fi putut primi, ipotetic pana la 18,6 miliarde lei, prin credite de angajament.La o zi dupa publicarea proiectului de buget, presedintele PSD, Liviu Dragnea, pe 24 ianuarie, a anuntat ca bugetul va fi revizuit, la solicitarea sa si a primului-ministru Sorin Grindeanu, astfel incat cei 2% sa fie asigurati din credite bugetar. Liviu Dragnea a sustinut ca si, in varianta initiala, era prevazut acelasi procent de 2%, arata News.ro.”La Aparare prevazusera 2% compus din 1,5% credite bugetar si 0,5% credite de angajament care statea in picioare in sensul ca au spus ca o parte din investitii nu pot fi efectiv platite in acest an, dar solicitarea mea si a primului-ministru a fost foarte clara: sa fie 2% pentru Aparare din credite bugetare pentru ca este un angajament. Daca Ministerul Apararii nu va fi in stare sa cheltuie acesti bani, o sa vedem la vremea respectiva”, a spus Dragnea.Tot pe 24 ianuarie, presedintele Klaus Iohannis a spus ca va studia cu atentie nu doar daca este respectat angajamentul Romaniei fata de NATO de a aloca 2% din PIB pentru aparare.”Pentru mine un punct extrem de important va fi bugetul pe securitate nationala si asta nu inseamna nu doar armata. O sa ma uit cu foarte mare atentie pentru ca, indiferent de jocurile politice, cu securitatea nationala nu are voie sa se joace nimeni (…) Daca intram in zone de revansisme politice, am face o mare eroare”, a declarat Klaus Iohannis.In varianta finala, adoptata de catre Parlament, bugetul Apararii a crescut pana la pragul de 2%. Ministrul Les a precizat ca peste 47% din buget merge catre inzestrare. Astfel, Ministerul Apararii Nationale, care va avea un buget de 16,32 miliarde lei. Noul buget este in crestere cu 52% …
