de Stefan Pana, Andrei Luca POPESCU Publicat la: 18.12.2015 16:08 Ultima actualizare: 18.12.2015 16:48
Presedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, Parlamentului, cererea de reexaminare asupra legii privind stingerea creditelor prin darea in plata a imobilelor ipotecate, anunta Administratia Prezidentiala.
Potrivit cererii de reexaminare, principiul darii in plata este un principiu economic si juridic care induce partajarea riscurilor, in mod echitabil, intre creditor si debitor. Aplicarea acestui concept este binevenita, insa trebuie sa aiba in vedere adaptarea institutiei darii in plata la specificul acestui tip de contract, care este unul pe termen lung, se arata in solicitarea presedintelui catre Parlament.
„Darea in plata trebuie legiferata astfel incat sa preintampine sau sa diminueze hazardul moral in relatia dintre creditor si debitor, intr-un context contractual in care comportamentele economice ale acestora sa fie ghidate de principiul responsabilitatii in privinta drepturilor si obligatiilor lor legitime. Pe de alta parte, reglementarea raporturilor contractuale dintre debitorii aflati in imposibilitatea de a-si achita creditele ipotecare pentru achizitionarea de locuinte si creditorii acestora raspunde, totodata, unei problematici care are si profunde conotatii sociale si pentru care solutiile legislative trebuie sa ofere celor aflati intr-o asemenea situatie predictibilitate si securitate juridica. Din aceste perspective, consideram ca actele normative in materie trebuie sa fie clare si lipsite de orice echivoc, doar astfel putand fi realizat scopul avut in vedere de legiuitor”, se mai spune in solicitare.
Presedintele mai spune ca prin instituirea unor proceduri menite sa deroge de la Codul de procedura civila, prin derogarea cvasi-generala de la Codul civil, prin absenta unor prevederi exprese de corelare cu alte acte normative incidente, precum si prin utilizarea unei terminologii neclare, Legea privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, in forma transmisa la promulgare, poate genera dificultati in aplicare si o practica judiciara neunitara.
„Art. 6 din lege prevede ca la data comunicarii notificarii se stinge dreptul creditorului de a se indrepta impotriva codebitorilor si a garantilor personali sau ipotecari. In ceea ce priveste momentul stingerii acestui drept, invederam faptul ca data comunicarii poate fi diferita de data primirii notificarii de catre creditor. Or, pana la momentul primirii notificarii, creditorul nu are cunostinta de decizia debitorului de a transmite dreptul de proprietate. De aceea, consideram ca legea ar fi trebuit sa faca referire la data primirii notificarii si nu la aceea a comunicarii. In plus, avand in vedere ca in situatia admiterii contestatiei creditorului, acesta va putea demara sau relua orice procedura judiciara sau extrajudiciara impotriva debitorilor, cat si impotriva codebitorilor si a garantilor personali sau ipotecari, apreciem ca legea ar fi trebuit sa reglementeze suspendarea dreptului creditorului, iar nu stingerea acestui drept”, se mai arata in documentul Presedintiei.
Debitorii de buna credinta ar putea fi afectati
„Legea consacra dreptul garantilor de a stinge creanta debitorului principal, independent de consimtamantul acestuia. Consideram ca prin aceasta solutie legislativa pot fi afectate inclusiv drepturile debitorului, intrucat acesta poate pierde toate bunurile ipotecate, chiar si in ipoteza in care isi executa obligatia si isi plateste ratele la timp. In acest context, semnalam si faptul ca legiuitorul nu a avut in vedere consacrarea dreptului debitorului de buna-credinta, parte principala in contractul de credit, de a se opune procedurii demarate de garantul sau”, mai arata solicitarea lui Iohannis catre …
