Kovesi, adevarata castigatoare a bataliei pentru sefia DNA

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Dupa trei ore de audieri si doua ore de dezbateri, Sectia pentru procurori a CSM a dat aviz negativ Monicai Serbanescu, magistratul propus de ministrul justitiei, Catalin Predoiu, pentru sefia DNA. Scorul a fost strans, Monica Serbanescu primind patru voturi „impotriva” si trei „pentru”. Conform surselor noastre, balanta acestei decizii a fost inclinata in defavoarea candidatei propuse de Predoiu de catre procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, singurul participant la sedinta care a recunoscut ca a votat impotriva avizarii. Decizia finala referitoare la numirea Monicai Serbanescu apartine presedintelui Traian Basescu, acesta putand, sau nu, sa tina cont de avizul CSM. Deocamdata, Daniel Morar ramane delegat pe functia de sef al DNA.

Dupa aflarea deciziei, Kovesi a declarat ca „am facut o evaluare a activitatii doamnei procuror, am discutat cu sefii ierarhici care i-au supravegheat activitatea in ultimii 2 ani. Toate aceste elemente, inclusiv prestatia de astazi (n.r., joi), nu m-au convins ca este omul potrivit sa conduca aceasta structura specializata, mai ales intr-un moment atat de important cand suntem monitorizati de catre Comisia Europeana exact pe aspecte care tin de competenta DNA”. In aceeasi zi in care CSM dezbatea cu privire la desemnarea unui inlocuitor al lui Daniel Morar la conducerea DNA, Comisia juridica a Senatului a adoptat un amendament la Legea 303/2004, prin care procurorii-sefi ai DNA, DIICOT si Parchetului ICCJ nu mai sunt numiti de seful statului, ci de plenul CSM, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Sectiei de procurori a CSM. Decizia a fost luata cu sapte voturi „pentru” (din partea PSD, PNL, PC) si doua „impotriva” (apartinand PD-L si UDMR). Solutia Comisiei juridice urmeaza sa fie dezbatuta in plenul Senatului. Potrivit lui Peter Eckstein Kovacs, modificarile la lege vor intra in dezbaterea plenului Senatului in maximum sapte zile. Dupa dezbateri, seful Comisiei juridice, liberala Norica Nicolai, a argumentat ca presedintele Romaniei nu a detinut niciodata atributii in numirea procurorilor in posturile de conducere. „A fost o interpretare alaturi de textul constitutional, singura atributie pe care seful statului o are in continuare, si ea deriva din Constitutie, vizeaza numirea in profesia de procuror si judecator a celor care indeplinesc conditiile prevazute de lege”, a declarat Nicolai. In replica, senatorul PD-L Gheorghe Constantin a declarat ca raportul Comisiei Europene apreciaza favorabil progresele justitiei si nu se impunea eliminarea prerogativelor sefului statului la numirea procurorilor-sefi. O opinie similara a fost exprimata si de senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs, care a apreciat ca „pe ultima suta de metri un Parlament nu ar trebui sa se pronunte pe chestiuni care sunt cu bataie lunga”. „Se incearca eliminarea lui Daniel Morar de la DNA”, a mai precizat, pentru „Gardianul”, Kovacs.

Predoiu este de acord cu modificarile
Ministrul justitiei, Catalin Predoiu, a pledat pentru intarirea rolului CSM si a insistat ca, atata vreme cat propunerea de numire a procurorilor-sefi apartine ministrului justitiei, este de acord cu formularile Comisiei juridice. Acesta a declarat dupa iesirea din dezbateri ca ministrul justitiei nu poate fi exclus din cercul procedurii numirii procurorilor si este esentiala respectarea Constitutiei. „Este normal ca ministrul justitiei sa faca aceste propuneri pentru ca are responsabilitatea functionarii Ministerului Public”, a completat Predoiu.

Conflictul a inceput in 2005
In iunie 2005, ministrul de atunci al justitiei Monica Macovei a reusit sa schimbe legea statutului magistratilor prin asumarea de catre guvern a unui pachet legislativ. Modificarile „aduceau” in curtea lui Traian Basescu decizia privitoare la numirea sefului DNA. Din acel moment au aparut si contestatarii… Dupa intrarea in vigoare a noilor modificari, Ioan Amarie, procurorul-sef al PNA (acum DNA), a fost inlocuit de Daniel Morar. Numai in 2006 au fost initiate trei proiecte de lege care vizau numirea procurorilor-sefi de catre CSM, toate fiind respinse insa de Camera Deputatilor, prima camera sesizata. Fostul ministru al justitiei Rodica Stanoiu si Florin Iordache cereau, in 2006, modificarea legii doar in cazul numirii procurorului general, la propunerea CSM, eliminand avizul ministrului justitiei. Motivul invocat era ca CSM trebuie sa faca aceste numiri, fiind garantul independentei justitiei, conform Constitutiei, si nu un membru al CSM, respectiv ministrul justitiei, ceea ce ar constitui o imixtiune a politicului in justitie. Proiectul, depus in februarie 2006, a fost respins de Camera Deputatilor si a ajuns la Senat doua luni mai tarziu, fiind apoi retrimis la comisiile de specialitate, in martie 2007. Dupa multe razboaie, Comisia Juridica de la Senat a transat ieri problema.

Monica Macovei a aprins fitilul
In anul 2005, cand, la dorinta ministrului justitiei de atunci, Monica Macovei, legislatia privitoare la competenta desemnarii celor trei sefi importanti din cadrul Ministerului Public (DIICOT, DNA si Parchetul General) a fost modificata, CSM a dat un aviz negativ, respingand propunerea ministrului. Natura pur consultativa a avizului CSM nu a putut impiedica demersul lui Macovei. Anul acesta, lupta de culise pentru sefia DNA a relansat scandalul referitor la sefia celor trei organisme. In data de 12 august anul curent, mandatul lui Daniel Morar in fruntea DNA a expirat. Evenimentul a deschis cutia „Pandorei”. Anticipand o criza legata de o eventuala neintelegere intre palatele Cotroceni si Victoria referitoare la persoana care urma sa ii ia locul lui Morar, procurorul general al Romaniei, Laura Kovesi, a decis cu o zi inainte (in 11 august) sa ii prelungeasca acestuia mandatul cu inca 90 de zile. In aceeasi zi insa, ministrul justitiei, Catalin Predoiu, a anuntat ca o va propune pentru aceasta functie pe Monica Elena Serbanescu. Contrar previziunilor, Traian Basescu nu a respins propunerea liberalului. In data de 14 august, adresa prin care ministrul cerea avizul CSM cu privire la nominalizarea in cauza a fost trimis acestui organism. Cererea lui Predoiu a avut nevoie de cinci zile pentru a ajunge la CSM, care a inregistrat-o abia in data de 19 august. Totodata, Consiliul anuntase public (in 13 august) faptul ca, din punctul sau de vedere, sarcina de a face propuneri presedintelui Romaniei in vederea numirii in functie a procurorului general al Parchetului General, prim-adjunctului si adjunctul acestuia, procurorului-sef al DNA, adjunctii acestuia, procurorii-sefi de sectie ai acestor parchete, precum si a procurorului-sef al DIICOT si adjunctii acestora este de resortul CSM, conform Constitutiei. Conform comunicatului remis in acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii definea forma actuala a legii ca fiind o expresie a amestecului puterii executive in cea judecatoreasca.

CE: Se incalca cerintele UE
Romania s-a angajat in cadrul mecanismului de cooperare si verificare al Comisiei Europene sa nu modifice procedura de numire si revocare a procurorilor-sefi DNA si DIICOT, autoritatile romane fiind „perfect constiente” de aceasta cerinta, a declarat Mark Gray, purtator de cuvant al Comisiei Europene. „Pozitia noastra a fost consecventa pe parcursul intregului proces, anume ca mentinerea actualei proceduri de numire si revocare a procurorului general, a procurorilor-sefi DNA si DIICOT se regaseste in obiectivul de referinta (benchmark) nr. 3, care a fost explicat in totalitate si in numeroase ocazii de autoritatilor romane”, a spus Gray.

spot_imgspot_img