Bancherii anunta dobanzi si garantii mai mari pentru creditele ipotecare, care vor afecta sansele tinerilor de a-si cumpara o casa. Sustinatorii proiectul condamna bancile pentru panica pe care o creaza pe un subiect fals.
Legea care ar permite celor ce nu mai pot sa plateasca un credit ipotecar sa dea casa inapoi la banca, fara nici o alta consecinta financiara, reprezinta unul dintre cele mai controversate si dezbatute proiecte legislative din ultimii ani. Bancherii considera ca au pierdut lupta mediatica privind introducerea legii darii in plata, dar continua sa avertizeze ca actul normativ va avea consecinte majore asupra sistemului bancar si asupra romanilor, daca va fi adoptat. Miza lor este scoatea din prevederile legii a programului prima casa.
De cealalta parte, unul dintre initiatorii legii darii in plata, avocatul Gheorghe Piperea, afirma ca pretentiile bancilor sunt nejustificate. a” Nu s-a pus niciodata problema ca lLegea sa afecteze garantia statului roman, acordata prin acest program, ci sa elibereze de datorii persoanele fizice”, afirma avocatul, care crede ca pana la finalul anului Romania va fi lovita de o noua criza financiara.?
Citeste si:?Interviu cu Gheorghe Piperea, avocatul care a initiat legea darii in plata: Sistemul bancar si piata imobiliara sunt intr-o criza perpetua
De ce nu vor bancile?sa preia casele clientilor
Introducerea, in Legea darii in plata, a plafonului de 150.000 de euro pentru valoarea creditelor ipotecare pentru care locuinte pot fi returnate bancilor fara costuri suplimentare, rezolva un singur aspect solicitat in cererea de reexaminare a proiectului inaintata Parlamentului de Presedintie. Mai sunt multe altele care raman nerezolvate, sustine presedintele executiv al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Florin Danescu.? a”Aceasta a fost propunerea Bancii Nationale a Romaniei. Cred ca reprezinta o foarte mica parte in incercarea de a dovedi aplecarea pe cererea de reexminare a Presedintiei, acolo unde se solicita criterii obiective. Doar ca, deocamdata, putem spune ca foarte multe alte observatii nu au fost luate in considerare, dar acesta este unul din punctele care dovedesc ca, pana la urma, din cererea de reexaminare a presedintelui, s-a acordat atentie unuia dintre subiecte, deocamdata”, a explicat Florin Danescu, in cadrul unei conferinte de specialitate.?
Intrebat daca, totusi, bancile sunt dispuse sa accepte legea in urma introducerii, in varianta adoptata de Senat, a acestui plafon, presedintele executiv al ARB a precizat ca nu se poate raspunde punctual la aceasta intrebare, pentru ca sunt mai multi factori de care trebuie sa se tina cont. a”Un singur aspect nu rezolva problema intregului. Noi trebuie sa privim in ansamblu. Sunt mai multe propuneri care functioneaza impreuna. Daca vorbim de plafonul de 150.000 de euro, acesta functioneaza impreuna cu celelalte criterii: venituri, casa, daca este singura locuinta sau nu, daca locuieste in acea casa sau nu… si asa mai departe. De aceea, cred ca intrebarea ar fi fost mai usor de pus, daca mai multe criterii ar fi fost luate in calcul de Parlament. Dar, introducerea acestui plafon, evident este o incercare de a impune cateva conditii obiective pentru a determina acea clasa de debitori care sunt in dificultati financiare”, a subliniat Florin Danescu.
Ministerul de Finante este?de partea BNR
Senatorii au adoptat saptamana aceasta,? in unanimitate, proiectul Legii privind darea in plata a unor imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, Programul „Prima casaa” fiind inclus intre prevederile din acest act normativ.? Senatorii au respins, astfel, un amendament care prevedea excluderea din lege a Programului „Prima casaa” si au introdus un altul care se refera la faptul ca pentru stingerea creantei dintr-un contract de credit prin dare in plata, valoarea contractului de credit, la momentul acordarii, nu trebuie sa depaseasca 150.000 euro, suma calculata la cursul de schimb al BNR in ziua incheierii contractului, garantat prin ipoteca asupra unui bun imobil cu destinatie de locuinta.
In timpul dezbaterilor, reprezentantul ministerului Finantelor, secretarul de stat Enache Jiru, a spus ca institutia sustine punctul de vedere al Bancii Nationale a Romaniei, aratand ca aplicarea actului normativ asupra programului „Prima casaa” ar duce la blocarea acestuia.
Probleme de comunicare
Bancile comerciale au pierdut batalia mediatica pe tema legii privind darea in plata, insa continua sa avertizeze in legatura cu impactul viitor al acestui act normativ, astfel incat cei care vor apela la un credit in viitor sa stie ce a generat ingreunarea conditiilor de creditare, sustine presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Sergiu Oprescu. a”Noi credem ca in momentul acesta, batalia populisto-mediatica este oarecum pierduta de banci. Nu cred ca am reusit sa comunicam foarte bine pe acest subiect. Este o vina pe care trebuie sa ne-o asumam. Cred ca am picat intr-o forma de lipsa de credibilitate si de aceea mesajul nostru nu a penetrat. (…) Ce mai putem face? Sa ne facem datoria. Sa avertizam in legatura cu posibilul impact viitor. Noi stim ca majoritatea tacuta, pentru ca exista o majoritate tacuta, se va trezi si va intreba: de ce nu am acces la credit, de ce imi cresc costurile? Momentul acela este un moment pe care eu nu as vrea sa ni-l asumam tot noi, bancile. (…) Este momentul pe care toata lumea trebuie sa il inteleaga foarte clar ca fiind momentul generat de aceasta dezbatere si de aceasta lipsa de proportionalitate intre vocea noastra, si credibilitatea vocii noastre, si vocea cealalta”, a explicat Sergiu Oprescu.
Potrivit acestuia, putini dintre cei care vorbesc pe aceasta tema sunt specialisti si pot face declaratii in cunostinta de cauza despre impactul legii. Specialistii sunt concentrati in doua institutii, respectiv la Banca Nationala a Romaniei si in industria bancara, insa vocea bancilor a devenit tot mai putin credibila in ultima vreme, sustine Sergiu Oprescu.
Presedintele ARB a mai spus ca industria bancara va continua sa isi explice punctul de vedere, sa avertizeze in legatura cu pericolele viitoare astfel incat a”majoritatea tacuta” sa stie care sunt cauzele deteriorarii conditiilor de creditare. a”Majoritatea tacuta, care este reprezentata de businessul romanesc, de deponenti, de clientii care, chiar cu eforturi, platesc in conti?nuare ratele, capata o voce care va fi mai bine auzita si de spectrul politic al tarii”, a mai spus Sergiu Oprescu.
Efecte asupra tinerilor
Proiectul legii darii in plata, care a intrat in prezent in dezbatere la Camera Deputatilor, camera decizionala in acest caz, va avea efecte extrem de negative pe termen lung asupra viitorului tinerilor din Romania, daca va fi adoptat, a avertizat? Andreas Treichl, directorul general al?Erste Group, banca-mama a BCR, care a precizat ca se va ajunge la cresterea ratei dobanzii, iar bancile vor trebui sa solicite garantii mai mari. a”Va fi aproape imposibil pentru cei care nu au venituri ridicate – si in special pentru tineri – sa-si construiasca sau sa-si cumpere case, in cazul adoptarii Legii darii in plata”, a afirmat seful grupului bancar austriac, intr-o conferinta de presa organizata la Viena.? Andreas Treichl si-a exprimat speranta ca Parlamentul Romaniei nu va adopta o astfel de legislatie, a”care nu ii protejeaza pe consumatori”.
Si Banca Centrala Europeana a avertizat, recent, ca introducerea de masuri cu efect retroactiv, precum proiectul de lege privind darea in plata, risca sa compromita siguranta juridica si nu respecta principiul asteptarilor legitime. De asemenea, considera reprezentantii institutiei bancare europene, adoptarea proiectului de Lege a darii in plata ar conduce la o deteriorare a increderii investitorilor straini, deoarece s-ar observa o crestere a nesigurantei juridice si a riscului de tara. ?
CSM se opune procedurii de urgenta
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) considera ca procedura de urgenta pentru contestarea notificarii prevazuta in Legea darii in plata trebuie sa asigure garantiile pentru un proces echitabil si atrage atentia ca este posibil ca un termen redus pentru solutionarea contestatiilor sa produca a”disfunctionalitati” in activitatea instantelor de judecata.
CSM arata, intr-un raspuns adresat presedintelui Comisiei juridice din Senat, Catalin Boboc, ca, in urma unei analize, s-a observat ca propunerea legislativa privind darea in plata instituie o procedura de urgenta, iar membrii comisiei de specialitate a CSM – Comisia a”Independenta si responsabilizarea justitiei, eficientizarea activitatii acesteia si cresterea performantei judiciare, integritatea si transparenta sistemului judiciar” – au subliniat ca aceasta procedura trebuie sa asigure garantiile …
