Presedintele Romaniei va ocupa nivelul 15 de salarizare, cel mai inalt din grila de remunerare a bugetarilor din Romania, impreuna cu presedintii Senatului, Camerei Deputatilor si Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a declarat, ieri, secretarul de stat in Ministerul Muncii, Valentin Mocanu.
„Şeful statului, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si presedintii celor doua Camere ale Parlamentului vor avea cel mai mare salariu in sistemul bugetar in anii urmatori, cel mai mare dintre aceste salarii urmand sa fie blocat pana cand celelalte trei vor ajunge la acelasi nivel”, a explicat Mocanu.
Acesta a spus ca a fost definitivat modul in care va arata grila de salarizare si intervalul dintre cele trei niveluri de referinta: „Urmeaza a fi populate cu restul functiilor din sistemul bugetar, urmand ca aceasta activitate sa fie incheiata pana la sfarsitul lunii mai, astfel incat sa publicam pe site grila de salarizare a angajatilor din sistemul public”.
Profesorul de gradul II, pe aceeasi treapta cu un locotenent
In ceea ce priveste salarizarea cadrelor didactice, in urma discutiilor dintre reprezentantii Ministerului Muncii si liderii sindicali din Educatie, s-a stabilit ca „profesorul de gradul II de liceu cu o vechime de pana in 10 ani sa fie trecut pe acelasi nivel de salarizare cu locotenentul cu studii superioare, grefierul cu studii superioare si tehnicianul seminarist, urmand ca functia de profesor cu gradul I de liceu cu o vechime de pana in 10 ani sa ocupe o pozitie superioara in grila de salarizare”. In acest sens, presedintele executiv al Federatiei „Spiru Haret”, Marius Nistor, a explicat ca „s-a stabilit ca profesorul cu gradul I de liceu cu o vechime cuprinsa intre 6 si 10 ani sa ocupe o pozitie superioara in grila de salarizare, intrucat acest grad este maximum ce poate fi detinut de un cadru didactic angajat in sistemul de invatamant”.
Premieru, intre 11 si 15
Premierul va fi trecut in aceeasi grila de salarizare „intre coeficientii 11 si 15, alaturi de magistrati si demnitari, iar prima pozitie in grila va fi ocupata de cei platiti cu salariul minim pe economie”.
Secretarul de stat, Valentin Mocanu, a tinut sa precizeze ca „salariul guvernatorului Bancii Nationale a Rom?niei nu poate fi luat drept referinta pentru functia publica cel mai bine platita in stat, pentru raportarea celui mai mic salariu la cel mai mare salariu din Romania, respectiv de 1 la 15, intrucat el nu este platit de la bugetul de stat”. La discutiile anterioare purtate la Ministerul Muncii, reprezentantii sindicatelor din sistemul bugetar au propus ca sporurile sa reprezinte in medie 30% din veniturile bugetarilor, la nivel national. Surse autorizate din cadrul Ministerului Muncii au declarat ca Guvernul „in perioada 2010-2011 va majora salariile doar in raport cu nivelul inflatiei si va bloca angajarile in sectorul public. Totodata, Executivul va face reduceri de cheltuieli inclusiv la institutiile finantate din venituri proprii, prin viitoarea lege de salarizare unica pentru bugetari”.
