Salariile senatorilor si deputatilor vor creste cu aproape 800 de lei, ajungand la 7.770 de lei lunar, conform grilei de salarizare propuse de Ministerul Muncii, parte integranta a proiectului viitoarei legi a salarizarii unice a bugetarilor.
Presedintele Romaniei si presedintii camerelor Parlamentului, Inaltei Curti de Justitie si Casatie si Curtii Constitutionale vor avea un salariu de baza de 9.000 de lei (maxim pentru sistemul bugetar), echivalentul a 15 salarii minime actuale. Primul-ministru va avea un salariu echivalent cu 14,5 salarii minime pe economie, adica 8.700 lei, iar membrii cabinetului vor avea 8.220 de lei.
In grila medie, un sef de birou din administratia publica centrala ar putea castiga intre 5.220 si 5.370 de lei, in functie de vechime, iar consilierul gradul I A, intre 4.800 si 4.950 de lei, cu aproape 1.000 de lei mai putin decat un tehnician-economist gradul I A. La polul inferior, un referent debutant ar urma sa aiba un coeficient de ierarhizare echivalent cu 1,45 salarii minime, adica 870 de lei.
Dincolo de solicitarile legate de pozitionarea superioara in grila de salarizare, sindicalistii au reclamat, ieri, faptul ca reprezentantii Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) au cerut ca anexa cu salarizarea personalului lor sa fie secretizata.
Valentin Mocanu, secretar de stat in Ministerul Muncii, a precizat ca a fost de acord cu secretizarea anumitor functii din MAI, nu si cu salariile corespunzatoare, acestea urmand a fi echivalate cu anumite grade profesionale ce vor fi publice.
In perioada urmatoare, negocierile asupra detaliilor din proiectul legii salarizarii unice se anunta extrem de dure. Strategia Guvernului este urmatoarea: nu se taie complet niciun spor, dar se ajusteaza sporurile in functie de specificul muncii fiecaruia. „Ar fi injust sa eliminam un anumit spor complet, pentru tot personalul bugetar. Trebuie sa analizam si sa vedem de la caz la caz. De pilda, cei de la Ministerul Culturii solicita spor de fidelitate, pe langa sporul de vechime. Probabil ca, in cazul artistilor, unde e mai dificil sa gasesti un inlocuitor, acest lucru se justifica. Dar nu se poate generaliza. De consilieri, de pilda, geme piata”, declara Valentin Mocanu, secretar de stat in Ministerul Muncii. Nu vor mai beneficia toti angajatii unei institutii/companii de un anumit spor (de exemplu, de toxicitate), ci doar cei care efectiv lucreaza in conditiile care justifica acordarea sporului cu pricina.
Mocanu adauga ca vor fi rediscutate si cuantumurile (procentele) sporurilor, dand de inteles ca intentia Guvernului este de a le diminua cat de mult posibil. Oficialul din ministerul Muncii admite ca, la 4 luni de la adoptarea ordonantei de urgenta prin care, teoretic, au fost regularizate anumite sporuri, catalogate ca „nesimtite” de premierul Boc, nu se stie cum se aplica normativul: „Eu am crezut ca, cel putin in mare, problemele sesizate de premier, la inceputul anului, au fost solutionate prin acea ordonanta de urgenta din ianuarie. Urmeaza sa vedem daca lucrurile stau asa”. Mocanu mai recunoaste si ca inca se cauta solutiile juridice pentru a se elimina sporurile si celelalte beneficii nemeritorii dobandite de diverse categorii de bugetari, prin contractele colective de munca, care „nu au putut fi desfiintate printr-o ordonanta de urgenta”. „Suntem in faza discutiilor tehnice si inca asteptam formularile de la Ministerul Justitiei”, a spus Mocanu.
Declaratie Mocanu: „E o discutie interesanta cea legata de sporul de doctorat, cerut de Ministerul Educatiei. Pe de o parte, acum nu mai exista limitare la numarul de doctori in stiinte si creste numarul acestora de la an la an, iar a da spor de doctorat fiecarei persoane care il obtine mi se pare exagerat. Pe de alta parte, nu mi se pare corect sa ii dau spor de doctorat unui referent, de pilda, care nu si-a gasit alt post, dar are diploma de doctor”.
