Angajatii Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Pomicola din Cluj au organizat ieri un protest, la intrarea in unitate. Oamenii spun ca nu si-au mai luat salariile de 18 luni, pentru ca situatia juridica a Statiunii este neclara, iar in acest moment ei nu stiu daca aceasta unitate de cercetare se afla in subordinea Ministerului Agriculturii sau in cea a Ministerului Educatiei.
„Am si uitat de cand nu ne-am mai luat salariile. Cum traim? Pai, lucreaza sotia si mai primim ajutor din partea parintilor”, spune un cercetator de aproximativ 40 de ani. „Nu am mai luat salariile de 18 luni. Nu stim care va fi viitorul statiunii”, spune o cercetatoare care a adunat mai mult de 20 de ani de activitate.
Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Pomicola din Cluj mai are 28 de angajati. Ei sunt nevoiti sa isi desfasoare activitatea in conditii improprii. Cladirile in care functioneaza aceasta unitate nu mai au incalzire din anul 2006. Aparatura si mobilierul cercetatorilor sunt foarte vechi. Si cu toate acestea, Statiunea Pomicola din Cluj se mentine in elita cercetarii romanesti.
Cercetatorii clujeni au creat peste 150 de soiuri de arbori fructiferi, precum marul, parul, ciresul sau visinul, sau de arbusti fructiferi, precum coacazul negru. Aceste soiuri sunt perfect adaptate conditiilor pedoclimatice din Transilvania, ceea ce le ofera rezistenta mare, precum si o productivitate sporita fata de hibrizii de import. Cercetatorii clujeni au creat si peste 60 de soiuri de trandafiri, dintre care 45 omologate dupa anul 1989. Nucleele genetice ale acestor soiuri de pomi, arbusti si flori se afla pe cele 168 de hectare – cate se mai afla in administrarea statiunii de cercetare. Insa tocmai aceasta bogatie reprezinta si blestemul statiunii.
Blestemul pamantului
Surse din mediul universitar spun ca proprietatile imobiliare ale Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Pomicola ar fi intrat in vizorul mafiei imobiliare, de aceea aceasta unitate de elita a cercetarii stiintifice romanesti este lasata sa moara cate putin in fiecare zi. Miza afacerii ar fi de minim 100 de milioane de euro, suma calculata la cel mai mic pret oferit in zona, de 55 de euro pentru un metru patrat. La valoarea de 92,4 milioane de euro a terenului mai trebuie adaugata si cea a cladirilor aflate in patrimoniul statiunii. Datoriile totale ale acestei unitati sunt de aproximativ 2,6 milioane de euro. Insa nici acestea nu ar mai fi trebuit sa existe, spune fostul deputat Mircia Giurgiu, membru in perioada 2004 – 2012 in Comisia pentru Agricultura a Camerei inferioare a Parlamentului.
?”Am …
