Falsificatorii de bani nu au nicio retinere cand vine vorba sa produca bancnote pe banda rulanta. Achizitioneaza o hartie speciala, confectioneaza o holograma la minut si introduc banii in circuit, pacalind astfel, de multe ori, vanzatorii de la buticuri sau comerciantii din piete.
Pentru cei mai iscusiti infractori a aparut si o noua provocare: aceea de a falsifica nu doar bani romanesti, ci si straini. Dolarul contrafacut reprezinta „reusita suprema” in randul falsificatorilor care se viseaza, peste noapte, cu teancuri de bani in mana.
Uneori, dorintele lor nu sunt foarte greu de indeplinit. Pe o piata libera, unde se gaseste aproape orice, inventivitatea celor certati cu legea nu este deloc greu de pus in aplicare. „Hologramele care se pun pe bancnota euro se cumpara din China. Se face comanda pe un site si acolo sunt si preturile. 10.000 de bucati costa aproximativ cinci euro. Doar ca nu prea ai ce face cu ele daca nu ai si bancnota tiparita, pentru ca elementele de identificare trebuie aplicate. Am avut o speta cu niste indivizi care au spalat o bancnota de un dolar pentru a le ramane suportul autentic, ea fiind dintr-o panza din bumbac si canepa. Ulterior, au tiparit si o bancnota de 100 de dolari. Deci, daca au anumite instrumente, ei pot falsifica banii”, a declarat Dan Barla, seful Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate Bucuresti (BCCO).
Seful BCCO Bucuresti spune ca banii romanesti sunt greu de falsificat. „Bancnota de plastic romaneasca este una dintre cele mai sigure, dar nu imposibil de falsificat. Pentru asta trebuie aparatura performanta care costa peste un milion de euro, iar materia prima nu se cumpara de la noi din tara. Cernelurile, de exemplu, se cumpara din Elvetia, iar livrarea se face doar catre autoritatile competente, in timp ce polimerul se achizitioneaza din Australia. De altfel, polimerul din care este facuta bancnota autentica este atat de rezistent incat poti sa remorchezi doua masini cu ea si nu se rupe. Cei care au dubii asupra unei bancnote trebuie sa o compare cu una reala, pe care o au in buzunar. Diferentele se vad imediat. Falsificatorii nu se chinuie sa tipareasca pe plastic. Ei fac bani pe hartie”, a explicat Dan Barla.
Comisarul-sef Barla este specialist pe fals de moneda si, pana sa fie chemat la Bucuresti, a lucrat la structura de combatere a criminalitatii organizate din Giurgiu.”Giurgiu este un oras mic, dar cu probleme foarte mari. Pe atunci nu faceam parte din comunitatea europeana si era mare problema cu traficul de tigari. A fost o lupta continua. Chiar imi amintesc ca la un moment dat un vames mi-a transmis ca daca nu ma potolesc ori ajung la doi metri sub pamant ori devin general. Eu mi-am continuat meseria fara sa tin cont de amenintari si am castigat!”, a subliniat politistul.
Seful BCCO provine dintr-o familie de politisti, iar din 1990 lucreaza pe fals de moneda. In astfel de cazuri este foarte importanta si colaborarea cu Banca Nationala a Romaniei unde se pot face expertizele bancnotelor atunci cand exista dubii asupra unor bani. „O bancnota are multe elemente de identificare: pentru publicul larg, pentru specialisti si pentru cei de la BNR pe care nici noi nu le cunoastem. Falsificatorii sunt atenti doar la elementele vizibile, palpabile. O bancnota falsa o depistezi atunci cand o pui langa cea autentica. Asa iti dai seama de dimensiune si culoare. Smecheria consta in faptul ca bancnotele sunt plasate in momente cheie, atunci cand oamenii nu sunt atenti, in locuri aglomerate, cum ar fi pietele. Acesti bani falsi se mai folosesc si ca tepe intre infractori. De exemplu, unul cumpara de la altul un kilogram de heroina si il plateste cu 10.000 de dolari falsi. Sau fac schimburi de „marfuri”, in functie de …
